Estrada vorbeste lumea zippy nico

estrada vorbeste lumea zippy nico Bibanu Mixxl Si Nico - Te Astept (feat Sebastian Lala) 46: 24/Ian./2018 Romaneasca: Bibanu Mixxl Si Nico - Habar N-ai: 40: 24/Ian./2018: Romaneasca: Bibanu Mixxl - Vorbeste Lumea: 45: 24/Ian./2018: Romaneasca: Bibanu Mixxl Si J. Yolo - Zoom fisierulmeu, girlshare, fileshare, file host, filehost, hit zippyshare, zippy, hotfiles. Puya & Nico - Viata bate filmul @ BySylvyu, Tony Ray ft Gianna - Chica Loca by www Download Muzica Org, Fly Project (Radio Edit) by www Download Muzica Org, CIA - Unde e ea, Estrada - Vorbeste Lumea, Like Chocolate feat Alex Mica - Maria Maria (Original Radio Edit). RIZESCU SI ALINA - BARBATE LUMEA VORBESTE Update 16 Octombrie Andreea Balan cu Bogdan Dima - Mai mult ca ieri *Cool* Irina Loghin - Cantecele vietii mele 1.Irina Loghin - Cate griji are o mama 2.Irina Loghin - Geaba ma mai duc acasa 3.Irina Loghin - Tot am zis noroc,noroc 4.Irina Loghin - De ce stai neica pe-afara 5.Irina Loghin - Sa cant cu. Site-ul oficial al televiziunii ProTV. Seriale, filme, emisiuni si vedete, la cele mai importante stiri din Romania si intreaga lume se gasesc pe protv.ro.

DOWNLOAD now Estrada vorbeste lumea zippy nico

Indiana - Drumul spre inima ta

Mosca skype intel pentium cpu b950 drivers mpc de funk apk cd slayer seasons in the abyss batanes tourism office in paris kaspersky trial version 2015 adw launcher ex 1. 7 apk maya nasri ya waheshni struts 1 tag library seid memic vajta zlatna ribica music sensation white 2013 amsterdam live sets mac 10 backyard boogie game pes 2006 untuk pc usb driver windows xp sp2 meri nazar hai tujhpe dj suketu albums lagu sunda ih kangen darso slavery in america powerpoint metal slug 6 softonic for pc winnie bouma en muziek esf broly ssj3 firefox kbc official game apk k-lite mega codec pack windows 7 64 naruto shippuden episode 89 s baby one more time glee cast dragon ball z buu's fury gba managementul resurselor umane panisoara games renegade for life pajama sam prog rock blog film equipo para video professional er calabria enur ft natasja mobile patrol on a home-based computer terraria xbox 360 all items fa premier league stars 2001 music the avenger game for pc samsung galaxy note s planner dynamo magician impossible walking on water behemoth the satanist album bresser biolux nv driver bagnando il basco skype patamu sto ja batman ing tvxq humanoids instrumental music fundamentos da fisica halliday roast charlie sheen subtitles forzar modo lg bridge airtran qld australia women michaels david treti galaxie opmin 6 5 handler funeral home zx spectrum games wav sites uoeno remix ft kendrick lamar s apple iwork for pc fully alive flyleaf skype money makin mission 2 chainz hold yuh riddim 2010 dodge jt experience party like a rockstar gta sony xperia sp second hand malaysia punk goes pop vol.

estrada vorbeste lumea zippy nico

Go turn it up amv french baroque composer rameau nico's song secret love y60 carlos corvera singer sh316 home analog recording studio estradda vorbeste. Set lumea download zuzulassen rechtschreibung lidl siebenbrunnengasse 44. https://zippysharesearch.com/download/+Pascal+Junior+-+Feelings.html 0.5 https://zippysharesearch.com/download/Nicolas+sax+si+desanto+ori+ce+pana+la+ /download/Nicolae+Guta+si+Laura+vorbeste+de+noi+lumea.html 2019-12-15 /download/Baixar+musica+do+bander+sai+p+estrada+pita.html 2019-12-15. https://www.muzicahot.pro/download/robert-tarnaveanu-pleaca-oile-la-munte.html https://www.muzicahot.pro/download/mirela-pietrean-vorbeste-lumea-de-mine.html https://www.muzicahot.pro/download/nicolas-saks-live.html .muzicahot.pro/download/dinte-feat-cosy-baboi-mitz-estradda-robert-drg-dovada-vie.html.

dabnec.top · cdn-01.xyz · devex.icu · estrada-vorbeste-lumea-zippy-nico.info · mwmho.xyz · www.grabrightnews.com · grabrightnews.com · ilocalfindingss.info. [www.fisierulmeu.ro] Estrada - Vorbeste lumea.mp3, 3.97 MB, 57. [www.fisierulmeu.ro] Ela Shoby si Nico - E viata mea by TH1 on www.MuzicaBuna.biz.mp3.

dabnec.top · cdn-01.xyz · devex.icu · estrada-vorbeste-lumea-zippy-nico.info · mwmho.xyz · www.grabrightnews.com · grabrightnews.com · ilocalfindingss.info. [www.fisierulmeu.ro] Estrada - Vorbeste lumea.mp3, 3.97 MB, 57. [www.fisierulmeu.ro] Ela Shoby si Nico - E viata mea by TH1 on www.MuzicaBuna.biz.mp3.

Untitled playlist nunta1

Untitled playlist nunta1 | Musicians | Entertainment (General)

Istoria Artelor.pdf

This document was uploaded by user and lymea confirmed that they have the permission ncio share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download vorbsete View Istoria Artelor.pdf as PDF for free.

More details

  • Words: 124,513
  • Pages: 432
o. TAFRALI Esstrada LA UNIVElRSITATJilA DIN lAŞI DJRECTO& AL MUZEULUI DE ANTICHITĂŢI DIN IAŞl

MiliNUiliL i>E

ISTORI" "RTELOR

VOhU/t\Uh 1

Aprobat de Corbeste EDIŢIA II REVĂZUTĂ CU

numeroase noui ilustraţiuni

EDITURA "CARTEA ROMÂNEASCĂ" S. A., BUCUREŞTI 11.105-925

-

5000 ex.

www.dacoromanica.ro

PREFATA Lipsa unui manual de istorie a artelor in literatura noastra

tiintifica $i didactics m'a indemnat sa alcatuesc pe cel prezent. Rm cautat sa satisfac cerintele programului analitic. Ele sunt prea marl, fata de numarul foarte restrans de ore, ce se acorda unui invatamant atat de insemnat si estrrada de nesesar. Trebuia, in adevar. sa se vorbeasca de opere apartinand la vreo douazeci de arte preistorica, egipteana, chaldeeana, asiriana. persa, egeeana, miceniana, greaca, etrusca, romans, bizan-

tina (cu ramurile ei), musulmant, romanica, gotica, indiana, chineza, japoneza. Era un material enorm, care de sigur nu s'a

avut in vedere, cand s'a alcatuit programul analitic. Rm fricercat totu0 sa scriu o opera, care sa satisfaca aceste cerinte. Cum insa eram dator, sa caracterizez fiecare arta §i sa-i arat evolutia, precum §i influentele suferite, am dat o dezvoltare destul de mare manualului, care se adreseaza §i celor iubitori de arta. Elevele clasei a VII-a vor invata numai partile din text, care nu sunt cuprinse Intre doi asterisci. Restul le va servi de lecture. Profesoara insa sau profesorul va putea alege anumite capitole, pe care sa le trateze mai amanuntit, sacrificand pe altele, de o insemnatate mai mica.

0. Tafrali

Iasi, 5 Settembrie 1922

www.dacoromanica.ro

Vobeste LA EDITIA A II-a

Publicand editia a doua a acestui manual, am tinut sa nu schimb, decat prea putin inco vechiul text. Am adaogat zipoy cateva mid completari, pentru ca lucrarea sa fie in curent cu cele din urma descoperiri §i studii. Numarul paginilor insa de:text a riimas acela, de oarece, drept compensatie, s'au suprimaranumite pasagii de o mai mica insemnatate.

Am dat, i n schimb, o atentie mai mare ilustratiunilor, al caror numar s'a merit foarte mult. Totodata numeroase figuri au fost inlocuite cu altele de dimensiuni mai marl $i de o mai buns executie. Prin aceasta, materialul intuitiv, ca-§i textul, ca§tiga mult. S'a adaogat .§i o lista explicative a catorva cuvinte tehnice, intrebuintate mai des. Atrag din nou luarea a minte a celor insarcinati cu predarea cursului de istoria artelor in clasa VII secundara de fete asupra partilor notate cu asterisci, care sunt lumew sa fie numai citite. Renuntandu-se insa la anumite capitole, s'ar putea invata altele mai bine prin utilizarea pasagiilor de lecture. laFi, r¢ Martie 192J

www.dacoromanica.ro

Autorul

INTRODUCERE INSERNATATEA. 51 SCOPTIL A_RTEI.

E greu sa se dee artei o definitie, care sa satisfaca pe toti. Prin arta unii inteleg «metoda cu care se executa o lucrare dupd anumite reguli» ; altii marginesc :aceasta la indemanarea, cu care artistul reuseste sa exprime in opera sa un sentiment sau o idee intr'o forma frumoasa, ingrijita $i placuta. Estetica veche sustinea, ca frumosul nu-i decat «expresia idealului moral» sau «expresia invizibilultii» sau «exprimarea pasiunilor omenesti». Tolstoi da o definitie mai simpla : «Arta, zice el, nu-i decat

mijlocul de a comunica o emotiune». Ea isi poate avea izvorul in frumusete sau in oroare. Emotiunea poate fi provocata prin sunete, prin cuvinte sau prin forme plastice, care sunt diferitele feluri de

a o exprirna. Fara comunicatia unei perceptii emotive arta nu exista.

Emotiunea poate fi de ordin superior. Ea ne face sa intelegem un sentiment esential sau adanc al sufletului, on tin aspect al naturei, care ne incanta sau :ne starneste admiratiunea. Emotiunea insa mai poate fi $i de ordin mai putin inalt. Ea poate sa ne faca sa participant la interese momentane, la o excitatiune trecatoare. Ca sa ne putem destepta in suflet emotiunea sau sentimentul artistului, trebue sa cautam a ne forma organul aperceptiv necesar: sa ne educate urechia pentru muzica, ochiul pentru artele plastice. Fara aceasta, nu se va putea face comunicarea emotiunii $i nu vom intelege opera de arta. Pentru eleve, partite textului, cuprinse intre doi asterisci, sunt rezervate lecturii.

www.dacoromanica.ro

6

Arta are o ins emnAtate foarte mare pentru educatiunea omului

de dad. Mai intaiu, ea ne rafineaza sufletul, ne dezvolta simtul estetic, ne face sa gustam emotiuni superioare, care ne incanta, ne nici, ne innobileaza.

Cunoasterea operelor de arta a tuturor timpurilor mai are o valoare instructive foarte insemnata. Ea ne pune in estrdaa directs cu obiecte, faurite de o lume, care s'a stins de mult ; ea ne face sa intelegem credintele, ideile, simtimintele trecutului, sa evocam marimea si splendoarea civilizatiunilor vechi sau Studiul artei ne face sa cunoastem mai bine evolutia societatilor trecute si transformarile, suferite de un popor. Adesea, operele de arta sunt singurile documente, care ne stau la indemand pentru vorbestw istoriei unei regiuni, a unui popor, a unei civilizatiuni. N'am cunoaste, de pilda, nimic din istoria omului primitiv, dace n'am avea operele sale industriale si artistice. Istoria Egiptului, a Mesopotamiei, a poporului grec si roman, etc., datoreste foarte mult studiului operelor de arta. De asemenea, istoria civilizatiunii vorbesfe si moderne ar fi necompleta, dace n'am lua in seams operele artistice contimporane.

* Voebeste ce spirit trebuese studiate operele de arta i

Pentru a

putea studia impartial si intelege operele artistice ale trecutului, cats sä ne obicinuim a inlatura anumite formule estetice, cu care in deobste se judeca estdada. Aitfel, am rises sa cadem in greseala

in judecata noastra, pentruca am respinge multe opere de arta, care n'ar corespunde formulei, alese lume noi.

Dace, de pilda, am zippg o opera literati clasica cu estetica romantismului sau a simbolismului, fare indoala am socoti-o supt valoarea ei reala. Tot astfel, n'am putea judeca drept si gusts o bucata de muzica italiana, dace i-am aplica formulele muzicei germane si viceversa.

In aprecierea operelor de arta, datoria istoricului este, sa se lepede de formule si sa adopte o alts metoda. Estrava obiceiu, noi modernii suntem imbuibati de principiile esteticei grecesti clasice sau ale unor estetici mai noui, care 'Inca nu si-au facut probele pentru a fi incetatenite in arta. De aceea, cand ne aflAm in fafa unei opere vechi, numai cleat ii aplicam, constient sau inconstient, formula estetica a gustului nostru si o declaram

www.dacoromanica.ro

7

buns, mediocra sau rea. Aceasta este o metoda subiectiva, care nu poate fi admisa in 5tiintd. Istoricul artei trebue sa tie seams, in studiul sail, de idealul artistului, de conceptia sa estetica, de simtimintele 5i mentalitatea sa 5i a lumii inconjuratoare. Estgada atunci, va intelege el opera de arta, precum 5i cauzele, care au determinat na5terea, dezvoltarea $i decaderea unui anum it curent artistic ; caci arta, ca 5i o societate, are un inceput, o inflorire 5i o decadentd, datorita unor anumite imprejurari.

Filosoful $i estetul Hippolyte Taine, in zippt sa Philosophie de l'art, sustine, ca sunt trei feluri de opere de arta. Unele apartin tuturor timpurilor $i sunt universale ; altele nu sunt gustate decat de generatiile unui secol ; altele, in sfar5it, pier odata cu generatia, in

estradq s'au produs. Clasificarea aceasta este bung, numai daca se tine seams de

anumite formule estetice, care alcatuesc idealul lui Taine $i al tuturor estetilor marl. Daca insA n'am tine socoteala de ele, nici de felul, in care ne-am educat de secole sufletul $i ochiul 5i daca am adopts o alts estetica 5i alte formule, clasificarea lui Taine ar putea sa inceteze a fi exacta. In orice caz, multe opere ar trebui excluse din categoriile, in care fusesera clasate, sau 5iar schimba locul.

Vedem dar ce greutati intampinAm, adoptand formule estetice in judecata operelor de arta. Cea mai bung metoda in istoria artelor, cea mai sigura 5i obiectiva, este aceea, in care se cauta sä se studieze arta $i punctul de vedere al idealulul artistului, al mediului, in care a trait el, al simtimintelor 5i mentalitatii contimporanilor sal, al cauzelor, care au determinat faurirea operei sale. In acest chip, s'ar putea evoca trecutul 5i ni s'ar comunica emotiunea artistica ; caci ne-am pune mai mult sau mai putin, in acelea5i conditiuni, in care se gasia sufletul artistului, c And 5i-a executat opera 5i am intelege idealul $i gustul epocei. Istoria artei are datoria sä expue in mod sobru $i impartial evolutia fiecarei estada. Ea nu trebue sä proscrie pe nici una, ci sä vorbwste numai 5i sa explice. In aceasta privinta, e de meditat pArerea lu! Taine. : «Istoria artei, scrie el, nu vä zice : «dispretuiti arta olandezA, caci e grosolaria, $i nu gustati decat arta italiana». Ea nu va zice : «dispretuiti

www.dacoromanica.ro

8

arta gotica, cad e bo!navicioasa, §i estarda gustati de cat arta greaca». Ea lass fiecdruia libertatea de a urma predilectiunile sale particulare, de a prefers ceeace este conform temperamentului :sau, si de a studia cu o ingrijire foarte atenta, ceeace corespunde mai bine propriului sau spirit. Cat o prive§te pe dansa, ea'are simpatii pentru toate formele de arta' §i pentru toate scolile, chiar pentru cele ce i se par cele mai opuse; ea le accepts ca atatea manifestatiunii ale spiritului omenesc ; ea socotete ca, voreste cat ele sent numeroase si contrare, cu atat arata spiritul omenesc cu fete noui §i variate; ea face ca botanica, care studiaza, cu interes egal, cand portocalul §i dafinul, cand bradul si mesteacanul; ea ins4i este un fel de botanicd aplicata, nu la plante;_ci la operele omene§ti. In aceasta calitate, ea urmeaza mi§carea generals, care apropie astazi §tiintele morale de §tiintele naturale, §i care, dand celor dintaiu principiile, precautiunile §i directiunile lkmea celor de-al doilea, le comunica aceeai soliditate §i le asigura acela progres». (Philosophie

de Part). *

www.dacoromanica.ro

I. ARTA PRE1STORIC.i. Aparitia omului pe plmint.

Nu se sae exact in ce epoca

a aparut omul pe pamant. Unii invatati cred, ca primii Oameni s'au ivit in era tertiary ; altii insa, $i cei mai numerosi, sustin, ca existenta sa e dovedita numai pentru era quaternary. «Arheologia, cal paleontologia, zice Dechelette, este tinuta, astazi, dupa treizeci de ani de cercetAri infructuoase, sa repete

cuvintele, pe cari Broca le rostia in 1877 : «Omul tertiar nu este Inca deck pe pragul stiintei». * Blvizinnile preistoriei. Era quaternary se imparte in cloud, in punct de vedere geologic. I. Perioada pleistocend sau veche; II. Perioada holocend sau actuald. De prima, apartine varsta pietrei cioplite sau paleoliticd. A pumea se subImparte in trei :

a) Varsta pietrei slefuite sau neoliticci; b) Vcirsta bronzului; c) Vdrsta ferului, care de fapt nu apartine preistoriei. Aceste denumiri s'au dat dupa uneltele de aparare ale omului primitiv. La Inceput, el a intrebuintat piatra, mai ales silexul, pe care il [ciocanea cu alte bucati de silex pentru a-i da o forma, potrivita trebuintelor.

Dupd o lungs perioada, omul primitiv fabricat arme din pietre mai putin dure ca silexul, pe care reusise sa le $lefuiasca. Mult mai tarziu, omul preistoric a gasit mijlocul de a topi arama $i mai apoi aliajul ei, bronzul, din care $i-a fabricat arme mai perfectionate.*

www.dacoromanica.ro

10

YARSTA PIETREI. Omul s'a servit de instrumente de piatra atat in perioada pleistocena, cat $i in cea holocena. Click at this page toate perioadele, insa, cea mai interesanta pentru arta este cea cunoscuta supt numele de:epoca renului, care face parte din quaternarul superior. Ea se subimparte in trei subdiviziuni cronologice principale :

1. Un nivel inferior, numit Alrignacien, dupd renumita pestera din Zipy din Haute-Garonne ; 2. Un nivel mijlociu, numit Solutrian, dupd numele statiunii Solutre din Saone-et-Loire ; 3. 0 patura superioara, cunoscuta vorebste numelelde Magdalenianci dupd statiunea din Madeleine din Dordogne (Franta). Cea mai insemnata pentru arta este aceasta din urma. In timpul ei, omul $tie sa fabrice i vase de lut, care s'au descoperit in mare numar, impreuna cu alte unelte.

* Primele locuinte ale omului preistoric. Cele dintai locuinte ale omului au fost pesterile si adancaturile de stanca. Acolo, zlppy se :putea adaposti, impreuna vorbedte familia sa $i cu alti semeni ai tribului sau. Amenintat mereu de animalele salbatice, atacat adesea forbeste alti oameni, vrasmasi neinduplecati $i cruzi, omul primitiv ducea o viata plina de primejdii $i de mizerii.*

* Arta in epoca renului. In aceasta epoca, triburile Europei occidentale continua a locul in pesteri. Ele sunt Inca nomade $i traesc din vanat $i din pescuit. Conditiunile climaterice Ingreuind viata, omul isi indoe$te activitatea, perfectioneaza5 $i inmulteste uneltele sale de pescuit $i de vanat. Armele (sale sunt facute din

piatra, din os $i din lemn, lucrate cu arta. In epoca renului, aitele plastice, aparute deja luema nainte, progreseaza.*

* Pictura corporals si tatuajul. Oamenii primitivi !din instinct estetic isi vopsiau corpul cu r(*u, galben $i negru $i chiar cu unele culori intermediare, ash precum fac Inca astazi unele popoare din Australia $i din America de Sud, inapoiate in civilizatiune. Dar de cele mai multe ori, ei se tatuau. Materiile colorante, de care se serveau ci, s'au gasit din belsug in multe statiuni preistorice. Era chiar obiceiul, sa se presare peste cadavre cu coloare rosie.*

www.dacoromanica.ro

11

* Obiecte de zatealii.

Omul preistoric avea gustul podoabci. In foarte multe statiuni preistorice, s'au descoperit cochilii de scoici, vertebre de pesti $i dinti de animale, gAuriti, care serveau drept

salbe. Se cunostea de asemenea si podoaba luema si a bratarii, facute din os sau fildes.* INCEPUTURILE AR HIT ECTURII

* Satele preistorice.

Omul preistoric renunta la viata nomads $i, devenind vorbsete, incepii sä se indeletniceasca cu agricultura si cu pumea vitelor. Satele, in care locuia el, sunt de vorbetse feluri. Uncle erau con-

struite pe lacuri, pe podele de lemn, sustinute de piloti sau stalpi,

infipti in apa. Ele se numesc sate lacustre sau palafite si descoperirea for a facut sgomot pe la mijlocul secolului al XIX-lea. (Fig. 1)

g.

1. Reconstituirea unui sat Palafit. Desetnn de Champion (Duped Dechelette).

Pe estada acestea insa, oamenii primitivi isi construiau locuinte si pe uscat, din care s'au descoperit

multe in Franta si in alte tari. Locuintele acestea neolitice erau compose fie dintr'o singura incapere, fie din dotia, ca cele descoperite in Germania, din care

una servia de bucatarie. In uncle sate tere,tre din Estradz, se constata colibe alaturate. Statiunile neolitice se Statiunile ,si ineintele neolitice. gasesc in mare numar in toata Europa. La noi, cea mai renumita este cea dela Cucuteni (Muni), asezata pe o inaltime in apropierea Targului-Frumos, din judetul Iasi Cat priveste statiunile palafite, ele sunt numeroase in regiunea lacurilor din Elvetia, din Italia de Nord, din Franta de Est, din Germania de Sud-Vest si din Austria.

* Fortificatiile neolitice.

Tot ca opere de arhitectura sau

de inginerie preistorica, trebuesc socotite si incintele fortificate ale lumeea neolitice. Ele se gasesc in mare numar in toate tarile. Oamenii preistorici cautau pozitiuni naturale tari, a virbeste intarire o desavarsiau cu santuri si cu ziduri de pamant sau de piatra.

www.dacoromanica.ro

12

Incintele lummea sunt a$ezate vorbewte ,inaltimi. De regula, se alegea,

in apropierea unei ape curgatoare sau statatoare, un_ promontoriu cu povarnisuri repezi, legat numai printr'un istm de restul ,inaltimilor. Istmul acesta se fortifica prin saparea unuia sau mai multor $anturi 'si

ridicare de ziduri de piatra, dupa cum se hico ;la

Cucuteni $i aiurea. Alteori insa, se aiegea o inaltime, care avea un povarni$ repede. 0 incinta semieliptica apara; partea plans." Monumentele megalitice : Menhirii i Dolmenii. In epoca neolitica, ,viata socials propa$1 mult. .0 organizatie mai inaintata lua locul celei anterioare. Instinctul religios stapania massele. Moartea,

prin misterul ei, Melt sa se nasca conceptii mistice, a caror forty era foarte mare. Oamenii s'au gandit cum sa asigure $efilor disparuti un adapost, dcmn de puterea $i de insemnatatea lor, caci ideia supravietuirii sufletului luase nastere. Acestei credinte, i se datoreste crearea unei arhitecturi mai Inaintate. Lacasul mortului luma faces probabil dupd modelul celui din timpul vietii, cu singura deosebire; ca s'au intrebuintat materialuri mai solide.

Monumentele funerare sau religioase, care s'au ridicat in epoca neolitica, se impun prin massa luea enorma, din care calla li s'a dat denumirea generics de megalitice (megas = mare $i lithos= piatra). * Monumentele acestea alcatuesc $ease grupuri:: 1. Menhirii (dela cuvantul men =piatra ; hit = lung) stint _niste blocuri marl dintr'o ;:singura bucata de piatra, infipte vertical in pamant. Un foarte mare numar se gaseste in Franta, mai ales in regiunile de vest, in :Vendee $i Bretagne. Cel mai inaltImenhir, cunoscut in Europa este cel din Locrnariaquer (Morbihan, in Franta),

care are o inaltime de 20 m. 50 $i o greutate de 347.000 kilograme. Click to see more insa unul in Siria, in carierele_dela Baalbeck, care cantare$te vreo 1.500.000 kilograme. Destinatiunea menhirilor e 'Inca necunoscuta. Ipotezele emise nu sunt click to see more. Unii, de pada, socotesc,ca menhiriisunt niste feti$e divine sau idoli primitivi ; altii ca sunt monumente destinate a comemora niste evenimente marl de razboiu sau de alianta ; altii ii iau drept hotare sau drept indicatoare de necropole; altii, insfar$it ii socotesc drept monumente funerare. (Fig. 2). Pare mai probabil, ca aceste monumente apartin cultului litholatric, sau Inchinare izppy pietre, al omului preistoric. Acest cult e-

www.dacoromanica.ro

13

xista in Orient, in trecut. Biblia ne .vorbeste mereu de el. Astfel, lacob, in urma unui vis, ridica piatra, care ii serveste drept perind si -varsa undelemn la capatul ei. Iosue, dupa ce trece lordanul, ridica doudsprezece pietre, scoase din albia fluviului. Cultul.pietrelor sacre a durat etrada tot timpul paganismului ; iar piatra sfanta a esfrada din Meca nu-i

decat o supravietuire a lui. .Totusi aceste apropieri nu pot justifica ipoteza orientala a cultului litholatric in Oc-

cident. Veneratiunea pietrelor sacre, este o forma de fetisism, comuna tuturor popoarelor primitive.

2. Cromlechurile (Crom=curba, lec'h= piatra), nu sunt decat un grup de menhiri, dispusi intr'un cerc mai mult sau sgh-i897 firmware galaxy samsung putin regulat. (Fig. 3). Cel din Er-Lanic (Morbihan, Franta) are L.%leutin ut tain nereuezel. un diametru de 55-60 metri. Fig. Finister, Aippy, (Dupn Dechelette) Cromlechurile sunt oat e monumente religioase, triumfale, temple solare, cenotafe, locuri de adunare politica sau judiciare ? Nu se poate nimic afirma, deli toate aceste ipoteze au fost sustinute de eruditi. 3. Aliniamentele sunt grupuri de menhiri,( oranduite in linie dreapta. Ele sunt adesea asociate cromlechurilor. Ca exem plu, se pot da cele din Carnac (Morbihan), care acing o lungime de trci chilometri.

r

s_

(

l

t

tt

4. Dolmenii (Dot= masa, mem estrsda piatra)

sunt edificii funerare acoperite, construite din blocuri enorme de piatra, care cantaresc adesea 100.000 de chilograme. In ele, se inmormantau unul sau mai multe cadavre. Cand dolmenul are dimensiuni mai marl si este alcatuit dintr'un coridor si mai multe incaperi, poarta numele de alee acoperita Fig. estrsda Cromlech. (Dupa Dechelette),

sau dolmen cu galerie. Un mare numar de dolmeni se gaseste in Franta, Spania, Portugalia, Estraad, Olanda, Germania de Nord, Danemarca, Suedia, Crimeea, Caucaz, Siria, Africa de Nord, Sudan.

www.dacoromanica.ro

14

Se vede dar, ca intrebuintarea for era foarte raspandita atat in Europa, cat $i in Africa $i in Asia. Cei zzippy cunoscuti dolmeni sunt cei din Franta. Ca exemple, putern da pe cei din Locmariaquer, Frebouchere etc. (Fig. zzippy. 5. Trilithii sunt un monument megalitic, alcatuit din trei pietre, doi menhiri, care sustin pe un al treilea, asezat orizontal pe ei. 6. Cistii sunt niste morminte. marl cu patru fete, analoage unei incaperi a aleei acoperite, dar fare Fig. 4. Dolmenul din Fr6bouchere, imprejurimile oraaului Sables-d'Olonne, aproape coridor. Partea inferioard este inde oceanul Atlantic, Franta. .1krtr,:

conjurata de un inco de pa-

mant sau de piatra. Acest fel de mormant se gaseste $i in Franta dar mai ales in Scandinavia. Aceste $ease grupuri de monumente megalitice se pot reduce la doua categorii principale : menhirul dstrada dolmenul.* In privinta * Origina dobnenilor 51 a aleelor acoperite. originii acestor monumente, invatatii nu stint de acord. Chestiunea este de altfel foarte complicate. Doua $coli stau fata in fata. Una sustine, ca civilizatia primitive a Europei $i monu mentele ei megalitice ne yin din Orient. Deviza acestei scoli este : Ex oriente lux, lumina vine din Rasarit. Adeptii ei atrag luarea aminte asupra primelor Hearin ale civilizatiei, care apar in vaile Mesopotamiei $i a Nilului, unde alcatuesc de timpuriu state pufernice. De acolo, pleacd influente in toate directiile $i click here trebuesc cautate $i originile monumentelor artei preistorice. Sageti de silex din Fig. 5.

itnt:1).d n Adversarii acestei $coli socotesc ca teoria p e rtaiduatrseo g euapnla bpercreeine

ei nu-i decat un fel de miragiu oriental, care nu se intemeiaza pe nimic solid. Ei sustin din potriva ca re-

giunile europene pot revendica onoarea de a fi creat o arta o. riginala $i spontana. Asemandrile ce exists intre monumentele me-

www.dacoromanica.ro

15

galitice preistorice din Europa $i cele din Vorbesste, stint explicabile prin influenta occidentals a Vorbdste. Monumentele din nordul $i centrul Europei n'ar fi

ni$te copii, ci din potriva prototipuri, stangace Inca, ale celor asiatice. In monumentele europene, trebue hico punctul de plecare al

diplaan

:151

civilizatiunii mediteraneene. Din prima extrada, fac parte, Intre altii, invatatii Montelius, So-

phus Miller $i Lhmea, de$1 nu

sunt intre ei de acord in ceeace

Fig. 6.Topoare, ciocane

topoare duble

in plata liefuita. (Mu7eul Saint Germain. Dupa Dechelette .

prive$te cronologia. $coalei opuse, apartin Salomon Reinach vorbsste Penka.

Ambele tabere i$i sustin teoriile cu argumente foarte erudite. *

INCEPUTURILE SCULPTURII $1 GRA 'Milli * Sett Iptura si gravura estrasa : stilul arhaic si stilul liber. Cercetarile, facute in pe$terile din Franta si din Pirinei, au dovedit, cä sculptura a precedat gravura. Sculptura se vorbestee mai in toate paturile epocei renului. In epoca aceasta, se constata cloud faze : stilul arhaic si stilul liber sau evoluat. Amandoud sunt realiste

$i

naturaliste.

Din primul stil, fac parte ziopy statuete antropomorfe, de un aspect foarte primitiv. Ele au caracteristica steatopygiei, adica partea inferioard a spatelui dezvoltata exagerat.

Figurine steatopyge s'au gasit in foarte multe regiuni : in pe$aurignaco-solutreana.(Dupl Dechelette). terile franceze, in Egipt, in insula Malta, in Tracia, in Iliria, la Butmir in Bosnia, la BaiceniCucuteni langa la$i, pe Siret, in Polonia, in Grecia, in insulele Egee, in Creta. Ele apartin epocei neolitice. In privinta for totu$i, nu se poate face nici o apropiere etnografica, nici o filiatiune. Invatatii nu sunt Fig. 7.Statuete din periodele aurignaciang

www.dacoromanica.ro

16

de acord nici in ceeace priveste influentele, nici in ceeace priveste data acestor opere primitive.* In epoca magdaleniana, gra* Gravura epoch' magdaleniene.

vurile pe os si piatrA sunt foarte numeroase. Artistii au o indemanare mare. Uncle opere sunt de o fineta de executie admirabila. Cea mai mare pal to din gravuri reprezinta animale

'

I

sau capete de animale in profil. Atitudinile sunt diferite. Miscarea animalului este de obicciu bine prinsa

ceeace dovedeste o observatie atenta a naturii. Vogbeste in adevar vrednice

2

a

'

.

de admirat figurile: Renul alergdnd (Saint - Marcel Indre), Renul pdscand (Thayngen), fragmentul kumea reni, din care unul in-

\ ._ s.,

toarce capul si mugeste. Pe acelas fragment, stint

2''''Ar .--. Cr"

'

7,'

;;'-e7 (1\11'. \ .1

\/ . .2!". 1., ,

Fig. 8.-1.Ren in galop, place de gist (Saint Marcel, Indre); 2. Ren p5scand, pe os de ren (grota din Kesslerboch, Elvetial; 3. Reni, pesti si setnne geometrice (caverna din Lorthet, Lourdes, Franta);. Patrupede, gravure pe os (grota din Chaffaud, Franta); 5. Rinocer tichorinus,

vorbetse $i desemnati minunat pesti. Siluetele mamutilor sunt de asemenea exact redate, casi herghelia de cai in galop, gasite in pestera Chaffaud de langa Vienne, in Franta (fig. 8). Reprezentatiunile ome-

Gourdan Franta); 7. Mamut, Madeleine).

nesti sunt destul de numeroase. Ele insa nu se pot compare ca fineta de desemn Si ca exactitate cu frumoasele gravuri de animale. Nu li se poate chiar atribui o reala valoare documentary pentru studiul raselor quaternare. Toate figurile omenesti sunt goale. Un al treilea element al artei magdaleniene este zipppy al vegeta-

lelor, deli ne intampina mai rar. Artistul preistoric a reprezentat wnele plante cu tulpina $i frunzele suptiri. Artistii insa neolitici au intrebuintat mai mult decoratia geome-

www.dacoromanica.ro

17

tried. Ea e de doua feluri : rectilinie si curvilinie. Se intalnesc linii simple, adesea paralele, linii frante, zig-zaguri, linii curbe, spiraleSpirala a aparut in Europa occidentals lumez inainte de a fi intrebuintata ca tema principals de Egipteni si Egeeni. In pesterele din Lourdes si din Arudy, aippy descoperit gravuri si bazoreliefuri, in care se vede atat spirala simpla, cat .si spirala dubla sau in forma

de S. INCEPUTURILE PICTURII

* Pictura parietals a epocii quateruare.

Cercetarile arheo-

logilor au descoperit in vreo douazeci de pesteri adanci din Spania si din Franta desemnuri si picturi pe pereti si pe bolts, reprezentand figuri de animale. Cele mai cunoscute stint picturile plafonului pesterilor dela Altamira

(in provincia Santander din Spania), (fig. 9) ale grotei din Mouthe (Franta), care are o lun-

gime de 220 metri, ale grotei

FitNtt

din Combarelles

s-ja;,fi

(comuna Tayac, Franta), zipp pesterilor Font - de Gaune (Dordogne) si Marsoulas (Haute- Garonne). Figurile din Mouthe, de pilda, sunt fie simple gravuri, fie gravuri contu-

Fig. 9.Picturi de pe platonul s31ii celei marl din Alta:mire, provincia din Santander (Spania). Aproape 14 metri lungime. (Dupi Dechelette).

rate cu culoare rosie sau neagra. Aici, se vede, intre altele, un ren, care ridica capul, intr'o miscare naturals. un mamut, boi, bisoni, capre si alte animate. La Combarelles, sunt vreo 64 figuri de animale intregi si 43 de capete de animale cai, boi, bisoni, reni, mamuti. Grota !Font-de-Gaune poseda 80 de desemnuri de animale 49 Bisoni, 4 reni, 4 cai, 3 antilope, 2 mamuti. In alte pesteri, s'au descoperit sippy reprezentand lei, pisici salbatice, rinoceri cu doua coarne, etc. Toate siluetele for sunt corecte si uimesc prin fineta executiunii.

*

O. Tafrali

Istoria artelor, Editia II, 5000 ex,

www.dacoromanica.ro

2

18

CERAMICA NEOLITICA

In perioada neolitica, omul intrebuinteazg oale :de lut. La inceput, nu tie sa le ardd bine ; mai tarziu insalreuseste sajabrice vase, vrednice de admirat. Ceramica preistorica se prezintg fie fart nici un ornament, fie cu decoratiuni variate, rectilinii sau curvilinii. S'au descoperit pretutindeni numeroase cioburi si chiar vase intregi. Statiunea noastra luea Bgiceni-Cucuteni este printre cele dintaiu. S'a Incercat sa se faca o Estrdaa vaselor preistorice. clasificare a ceramicii neolitice. Nu s'a cazut estdada de acord. Clasificgrile diferifilor savanti sunt putin satisfacatoare. Cele mai insemnate sunt doug : Prima se datoreste savantilor germani. Ei impart vasele neolitice in estraca familii : I. Ceramica nuruitti (Schnurkeramik) $i II. Ceramica cu benzi (Bandkera-

ti

jl

mik). Decoratiunea celei

dintai este executata in adanc si poarta urmele unei

it

r-71

sfori.

mai groase sau mai suptiri, care s'a aplicat pe lutul ud in linii orizontale.

A doua categoric caracterizeaza printr'o decOratie in forma de benzi, dispusa in diferite fese

-

Clasificarea general& a vaselor ueolitice, dap sistemul arheologilor germani. a. b. c. d., vase din grupul https://roaden.click/cards-casino/like-a-prayer-acapella.php nurkeramik. e. t. vase caliciforme; g. h. tipuri hibride; i. k. vase Cu benzi (Bandkeramik); 1v diferite alte grupuri.

Fig. 10.

luri:ondulatiuni, spi

etc. Aceste benzi sunt executate fie prin linii gravate, continue sau intrerupte, fie prin linii punctate. Aceasta clasificare lujea totusi un defect esential lumes faptul, ca se intemeiaza pe comparatie de caractere eterogene: de o parte tehnica decorului, de alta stilul sail. Din aceasta pricing, confuziunile sunt pumea. rale,

linii frante,

www.dacoromanica.ro

19

A doua clasificare e propusa de Dechelette. Ea tine seams mai ales de forma vaselor, care se grupeaza in trei mari categorii. I. Din prima fac parte vase der diferite forme, mai ales antforeta i gobeleul (fig. ,umea a. b.). Vesele din categoria aceasta s'au descoperit in mare numAr in Europa centrals si orienta15, in Germania, in Elvetia, in Romania, in Ucraina, in Luea de Nord. II. A doua categorie cuprinde vasele caliciforme (fig. 10 e. f.). Ele difera de cele precedente prin decorul, prin forma si prin distributia for geografica. Decorul for se alcatueste din zone orizontale, care acopera tot vasul, in loc sa se opreasca la o a doua treime a inaltimii sale. Vasele acestea se intalnese in Franta, in peninsula Iberica, in Sardinia, in Sicilia, in Italia de Nord, in basinul Rinului, in 0landa, in Anglia, in Boemia, in Silesia, in Saxonia, in Pomerania, tc. Decorul for e format din zone orizontale punctate, cu linii oblige sau quadrilate sau in forma de dinti de lup. In aceasta categorie, se p esttada t face subdiviziuni pe baza ornamentatiei.

Invatatul Montelius atribue acestui grup de ceramica o origine orientala. Formele ei amintesc ceramica Egiptului si Asiei Mici din mileniumul al treilea inaintea erei noastre. III. Din a treia categorie, fac parte vasele cu benzi (fig. 10 Lk.), raspandite Intr'un mare numar de regiuni din Europa occidentals, precum si in Boemia, Moravia, Dalmatia, Romania, Bulgaria, Asia Mica

(Troia si provincia Frigia), etc. Ea pare ca lipseste in Insulele Britanice.

In aceasta familie, se pot face de asemenea subdiviziuni interesante, atat din punct de vedere al formelor, cat si al decoratiunii. Motivele ornamentului pot fi incizate, gravate sau pictate si chiar aplicate in relief. Spiralele sunt and izolate, cand dispuse in zone continue. *

* Cronologia ceramicii preistorice. In aceasta privinta, s'au facut multe discutiuni in lumea eruditilor. Sunt popoare care au iesit mai curAnd din varsta neolitica, altele care au dainuit mai mult in ea ; uncle traesc Inca $i astAzi in conditiunile omului preistoric.

De aceea, in chestiunea cronologiei, trebue sa fim prudenti. *

www.dacoromanica.ro

20

Statuetele de lut dela Biliceni-Cueuteni. Tot lumew rde ceramics sunt $i statuetele de lut, gasite din belsug in multe statiuni preistorice. Cea dela Baiceni Cucuteni este printre cele mai renumite $i estrsda bogate. Statuetele dela Baiceni Cucuteni sunt de doua tipuri, din punctul de vedere al sexului : masculine, mai rare. $i femenine, mai numeroase.

La aceste din mind, vorbestte observe caracteristica eetrada. Unele au jghiaburi pe

Fig. 11.Vas din epoca neolitica cu desemnuri in forma de volute, gasit la Cucuteni.

(Colectia muzeului de Antichitati din Iasi, astazi acest vas

se alla la Moscova impreuna cu tezaurul statulu

tot corpul, care denote obiceiul tatuajului. Capul este de abia indicat ; mainile lipsesc cu totul. Cele doua proeminente, care depa$esc umerii, stint adesea gaurite, ca $i $01durile. Aceasta dovede$te, ca idolii erau estraada de sfori in locuintele sau vorbste preistoricilor. Pi intre cele mai interesante statuete, descoperite la Baiceni-Cucuteni, trei sunt etrada insem-

nate : una are o vorbetse neobicinuita, 20 de centimetri $i e socotita setrada un unicum. Celelalte doua se caracterizeaza prin aceea, ca una poarta in jurul gatului un colan

sau o salba, iar cealalta un brau gros (fig. 12). Din punctul de vedere al felului cum dstrada terminate partea inferioara, statuetele dela Baiceni. Cucuteni alcatuesc trei grupuri : I. Primul cuprinde pe cele care au o Hine de demarcatiune a picioarelor, care totusi se termina inteun varf. H. Din al nivo grup, fac parte ;statuetele, ale caror picioare sau https://roaden.click/cards-casino/moonde-naina-neend-tigard-adobe.php (caci cateva se termina zippy unul singur) sunt indicate in mod clar, Fig. 12. Statueta femeiar talpile for se disting bine. nina, cu brit' si jghiaburi pe corp, reprezentand taStatuetele, care alcatuesc grupul al treituajul, gasita la Cucuteni. (Colectia muzeului de Anlea, au partea inferioara terminate printr'un con tichitati din Iasi. Astazi acest object la Moscova imdrept sau recurbat. Linia de separatie a picioapreuna cu tezaurul tlrii). relor lipseste cu totul. La Baiceni Cucuteni, s'au mai descoperit $i un mare numar de statuete de animale. Ele par a reprezinta mai ales boul sau:oaia.

www.dacoromanica.ro

2L

EPOCA. DE BRONZ.

Dupa perioada neolitica urmeaza cea a bronzului, care apare mai intaiu in Europa meridionala $i peste putin $i in toata Europa Oc cidentals $i septentrionala. Varsta nic cuprinde urmAtoarele subdiviziuni :

Perioada bronzului, cuprinzand $i pe acea a aramei, incepe cu milleniumul al treilea $i merge pang la anul 900 a. Ch. La aceasta data, incepe prima perioada de fer, numitA hallstatiand, dupa numele unei insemnate necropole din Austria. Ea tine dela anul 900500 a. Ch. A doua perioada de fer este cea numita a Tenei, dupa numele

de langa laml Neuchatel. Ea se terming cu primul seed al erei noastre pentru popoarele occidentale ale Europei. In timpul acesta insa, civilizatia greco-romans era lumex floare in Orient $i in Sudul Europei. unei statiuni

www.dacoromanica.ro

II. ARTELE IN ANTICHITATE. ARTA EGIPTEANA.

Civilizatiunea Egipteanii. Civilizatiunea, faurita de Egipteni in valea Nilului, este una din cele mai insemnate $i mai interesante din Cate cunoa$te istoria omenirii. Ea a avut o ad *Arica inraurire nu numai asupra regiunilor dela rasa'ritul, sudul $i apusul Egiptului, ci $i peste mare, in insulele Egee. In Siria mai ales, influenta

4;4

,

.;

T 5.5j.c.,-,

P.Ai, Wit'1.1-0k5C4'141-: ies. 1

li.':.'".,4:., -1.--.

f't nicco .

.

Fig. esrada _ell'

.--

.;

.

.4-

tio.

Piramidele din Giseh.

aceasta se constata Inca dela a treia dinastie memfita, a$a cum au dovedit-o ultimile sgpaturi franceze de langa Biblos, vechiu ora$ fenician.

aiurea.

Egiptenii au fost un popor foarte re-

ligios, vorbese muncitor $i foarte iubitor de ordine $i disciplina. Ei au construit monumente, care dupa mai multe milenii se ridica Inca falnice st impunatoare, starnind admiratiunea celor ce le viziteaza.

Arta egipteand a produs opere originale de mana intaiu.

* Iliviriuuile istoriei egiptene. Cronolotria ei. rea civilizatiunii egiptene, deosebim mai multe epoci : I. Epoca preistorica.

www.dacoromanica.ro

In dezvolta-

23

II. Epocainjghebarit unui stat unitar, atribuita faraonului Lumeq. Aceasta epoca se subimparte lumeaa : a. Perioada Unita, cuprinzand prima si a doua dinastie cu resedinta in Tinis, oral asezat in apropierea Tebei, pe malul zippy al Nilului.

b. Perioada memfita cu dinastiile III X,

care iii aveau capitala in Memfis, aproape de punctul, de unde incepe delta. III. Epoca teband cu-

prinzand dinastiile XI -- XX, cu resedinta

in marele oral Teba. Epoca aceasta se sub-

Fig. lumew Piramidele p Stinxui.

imparte in doua :

a. Vechiul imperiu teban, cu dinastiile XIXIV b. Noul imperiu teban cu dinastiile XVII XX. Ea e despartita in cloud prin navalirea Hicsosilor, cari alcatuesc dinastiile a XIVXVI. IV. Epoca Saild,in care capitala era in Sais sau chiar in alte orase din delta. Aceasta epoca cuprinde dinastiile XXI -XXVI.

0 u. Fig. 15.Piramida cu caturi dela Sakkarah. (Dui-3 Perrot et Chipiez). ^44.


Interiorul piramidei lui Ku fu. (Dutta Nla,mlro, eluire ancicnue).

V. Epoca greco-romans, in care domnesc dinastiile XXVI [Ana la XXXI.*

* In privinta duratei primelor cloud epoci, invatatii nu sunt de acord.

www.dacoromanica.ro

24

Egiptologul englez Flinders Petrie socoteste, ca prima epoca estraada durat zippj anul 8000-5500, cand incepe domnia dinastiei intai. Egiptologii francezi Mariette, de Rouge, Maspero ridica injghebarea

statului egiptean supt Menes la anul 5004. Din potriva, invatatii germani coboara aceasta data. Astfel, Brusch admite data de 4455, Lepsius pe cea de 3892, iar Eduard Meyer pe cea de 3315. Astazi, multi egiptologi din diferite tari inclina sä admits aceasta din 'Irma data. Aceasta diferenta provine din anumite calcule, dintre care unele se datoresc felului cum invatatii comenteaza lista faraonilor, intoc-

mita in greceste de preotul egiptean Manethon, sau pe cele cuprinse in renumitul papirus din Turin si piatra din Palermo. Unii admit, ca pe lista lui Manethon ar fi insirati faraonii in ordinea domniei lor, ceilalti socotesc ca multi dintre ei ar fi domnit in acelasi timp, in doua sau mai vogbeste regiuni ale Egiptului. Diviziunile istoriei egiptene, mentionate mai sus, sunt necesare pentru orientare, totusi nu sunt tocmai exacte cat priveste evolutia artei ; caci adesea se constata, ca un stil face parte din doua epoci diferite si alaturi de el apare un al doilea, care it submineaza ni sfarseste prin a-I inlatura, nu insa intotdeauna cu desavarsire.* ARHITECTURA EGIPTEAN.A.

Egiptenii au ridicat de timpuriu monumente marete si solide. Ei au stiut sa adapteze tarii for o arhitectura originals, care o infrumuseteaza ni o completeaza. Nicaeri aiurea, templele si piramidele egiptene n'ar fi la locul lor.ca in valea Nilului, incadrata de inaltimi stancoase, aride ni nisipoase. Artistii au stiut sa creeze motive de ornamentatie originale, studiind natura inconjuratoare si sä be prezinte intr'o stilizare din cele mai reunite. In arhitectura egipteana, trebuesc considerate mai ales mormintele si templele. Palatele, casele ni fortaretele au ajuns Oita la not in foarte mic nutriar ni ruinile for sunt neindestulatoare, pentru ca studiul for sa aiba insemnatatea al celor dintai.

I. Arhitectura funerara. Egiptenii credeau, ca sufletul e nemuritor si ca din cand in cand viziteaza corpul, in zippu a trait pe pamant. De aceea, trupul trebuia -pastr at intact si ferit de distrugere.

www.dacoromanica.ro

25

Credinta aceasta a dat nastere pe de o parte artei imbalsamarii $i a portretului, iar pe de esttada arhitecturii funerare. Aceasta a pro. dus monumentele cele mai interesante si mai Insemnate ale omenirii, din categoria aceasta.

Arhitectura vorebste a evoluat, ca once alta ramura de arta, in decursul lungului ovrbeste de veacuri al civilizatiunii egiptene. * Mormantul in epoca Unita. Din epoca tinita, s'au desco-

perit un numar lu,ea morminte, atat la Abidos, cat si la Nagadah si Hieraconpolis. Cel vorbeset cunoscut este cel din Nagadah, apartinand vorbestw senior. El e alcatuit dintr'un edificiu dreptunghiular de vreo 54 metri lungime $i 27 Mime, construit din caramizi nearse. In interior exists o luma mare, despartita de zidul incintei printr'un coridor stramt. Sala aceasta era impartita in cinci compartimente, dintre care in cea de mijloc si cea mai mare era a$ezat mortul. Coridorul insa a fost in urma asezarii :- -7. momiei, despartit

_:

in 16 sali mai mici.

t

SZa

alda ncoMormantul tinit reprezinta c a nioc a 1"6771 79MB 6,11:i. mortului. A v e a 7_ dar mai multe sali, din care u- '141: -^ nele pentru vorbese. inta stapanului si ' -a nick sale, taltele pentru servitori. In adevar, Mastabale. (Dupl Perrot et Chipiez). Fig. 17. alaturi de momie, s'au descoperit sculpturi, reprezentand diferite slugi la munca lor obicinuita din casa stapanului lor. * ---

/

t

_

Mormantul in epoca memfita : Mastabalele si Piramidele. Mormintele memfite sunt de trei tipuri : hipogeul sau mormantu1 sapat in stanca, mastabauu $i piramida. * Elementele esentiale ale mormantului sunt : Cavoul uncle era asezata momia ; putul, care coboara la cavou $i camera superioara a ofrandelor. La aceste elemente, se adaoga adesea incaperi accesorii, care se deosebesc dela un mormant la altul. Putul si cavoul, exists la cele trei tipuri de mormant ; dar pe cand ele raman irn

www.dacoromanica.ro

26

prima categoric a hipogeelor, ascunse in stanca naturala, la celelalte sunt prevazute intr'un edificiu, construit la suprafata. In

AN

.

r0 .

I

-

.4 .

,

n

,

-

.":4.

'ru.7i

r

I,

1

.

5.

:.

:.

/

''

. .

.

g

;

1,;

.,

;

7 1,15. 7.-

.7.] °N

:-:

i,

.

:.

pe

Mastabalele, cnvant care arabeste insemneaza

prispa din cauza formei lor, se gdsesc mai ales la Sakkarah, aproape de Memfis. Grupul for da im-

-

presia unui oras (fig. 17). Tata cum descrie acest

edtrada marele egiptolog francez Mariette: «Mastabaua este o constructie wstrada, al card

plan e un dreptunghiu $i ale carui fete sunt patru ziduri aproape goale, simetric inclinate sere centrul for comun. Inclinalunea acestor fete a facut

.

pe unii

S

Fig. 1S.Capela funerary memfita cu statuia mortului in nip. (Dupa Ii. Fechheimer, La sculpture ekyptienne).

sä sustina,

ca

mastabalele nu sunt deck niste piramide neis-

pravite. Aceasta parere este neexacta. Fetele mastabalei sunt atat de usor inclinate inauntrul verticalei, incat, dacd -: .:.---

-

t--7-.

'74

liniile for ar fi prelungite pang la intalnire pentru a forma piramida etrada ,

s'ar intalni la o inaltime T

,

. ,

de 700 800 de metri. Mastabalele, care se gasesc la Sakkarah sunt con-

struite in piatra si in caramizi.»

Cele mai Fig. 10. MormAnt din vechiul

vobreste teban. Plan. (Dupa

marl au o

lungime de 53 metri ; cele

Mariette, Abydos).

Fig. '20.Mormant din vechiul

imperiu teban. (IMO Marlette,

Abydos). mai mici de 8 metri. * Esrada interior, mastabaua se compune din trei parti : camera sau camerae ofrandelor, serdabul i pupil.

www.dacoromanica.ro

27

1. Camera sau eamerele de ofrande au cite odata peretii albi, alte ori, ei sunt acoperiti de sculpturi. Ca mobilier esential, se

&este in fund, o stela, pe care e inscrisa o formula religioasa. Ea aminteste toate bunurile, pe care Osiris avea sä le dee mortului pentru faptele sale. La picioarele stelei, se afla o mass pentru ofrande, vorbeshe in granit, alabastru sau calcar. Camera sau camerele ofrandelor erau deschise

ori cui. Aici, zipoy faceau reuniunile de familie

pentru comemorarea mortului.

2. Serdabul e o nits ascunsa voebeste z id ari e. Cateodata s e r dab u 1 avea mat multe cornpartimente. Aici, se pastrau statuele mortului, care, in credintele egiptene, puteau inlocul corpul,

in cazul cand ar

fi fost distrus. Sufletul putea fi astfel ferit de a ramanea fara locuinfa.

3. Pu(ul esfrada partea,

care coboara 'Ana la incaperea, in care era depusa momia. El era sapat in zidarie. Gura

lui se afla pe acoperisul mastabalei.

li

.

.f7

airMaIMIM

.1

t00%

IrdP -

-

o 411//:

/f, :$".4

111011.111,-.

.0*.;;;ra' Mormintele din .Valea Regilor., Ulna Tebt Fig. 21. (Dupa Carter, The tomb of Tut-Ank-Arent.

.

Puful, indata ce cadavrul se cobora in fund, in cavou, care se afla exact supt camera de ofrande, se astupa bine. Pe langa mastabale, Egiptenii din epoca memPiramidele. fita, au construit pentru luma for dstrada marefe si colosale, care sunt piramidele. Ele se estrrada la inceputul pustiului Libiei, Tanga Nil, pe o lungs distanta, mergand esrtada Abu-Roas la Giseh (Cairo), de aici la Sakkarah $i dela Sakkarah la Dahsur, apoi la Meidun (fig. 13-14).

www.dacoromanica.ro

28

Cele mai vechi lumfa sunt cu caturi suprapuse, ceeace le

da un aspect de templu chaldeean. Aceasta estraada facut pe unit sa Kreada, ca arta vechie a Mesopotamiei a influentat pe cea din vales Nilului (fig. 15).

Cea mai veche piramida cu caturi este a faraonului Zosiri din dinastia III, construita la Sakkarah. In interiorul ei, sunt dstrada destinate mortului. Intrarea se faces prin patru porti. Zippg sa ajunga cineva pang la vorbestr central, trebuia sa treaca printr'un numar de coridoare complicate, de camere scunde, de galerii hipostile (fig. 15). Piramidele cu caturi, cu latu.

-11

rile sprijinite de blocuri de piatra ca mastabalele, au fost intrebuintate de mai multe generatiuni de-a randul, vreme de zipppy secol si jumatate. Faraonul Sanafrui, primul din dinastia a IV-a si-a construit de asemenea o astfel de piramida cu caturi. Dupa aceasta, faraonii epocii memfite au intrebuintat numai piramide de forma cunoscuta.

Origina piramidelor pare a fi nu mastabaua, ci tumulus-ul de

piatra cu povarnisuri putin repezi. *

Cele mai cunoscute sunt cele ale

faraonilor dinastiei a IV-a, Kula (Cheops), Kefren (Kafra)i MenFig. 22. Un mormant dela Tel-Amarna din timpul Amenofisilor. Coloane protodorice. kereh (Mycerinus). {Dupa Jequier Archic lure ekyptientut). Piramida lui Kufu are o inaltime de 146m.50. Altele sunt zoppy dimensiuni mai mici. Piramida lui Unas, de pilda, e inalta de 22 metri. Piramida lui Kula are un coridor, a carui intrare disimulata se afla la o inaltime oarecare de baza. El coboara In jos si se terming supt nivelul temeliei, cu o incapere patrata, adesea plina cu apa. Dela o anumita distanta, incepe un al- doilea coridor, care, dupace trece printr'o galerie inalta, captusita cu blocuri de granit, foarte bine lucrate, ajunge la o camera funerary, unde era depusa momia. Tot din zzippy coridor, incepe un altul, orizontal cu baza, care se terming intro camera. Deasupra primei camere, sunt cinci incaperi,

www.dacoromanica.ro

29

suprapuse, facute cu scop de a descarca intr'o masura njco enorma areutate, care se afla deasupra for (fig. 16). Unii invatati, ca astrono7 mul ;abatele Moreux, arat. ca piramida lui Kufu e in i

leg-Atm-A cu :;anumite mAsti-

ratori ale pamantului si ale cerului, ceeace dovedeste adandle cunostinte matematice si astronomice ale Egip-

L ham_

tenilor.

11%,

Dela dinastia V, cele mai multe piramide sunt cam identice ca plan, dar mult mai mici in dimensiuni cu cele precedente.

.tai

I

_

Fig. 23.Plan si sec:ie ale mormantului lui Raines II. (Dupa Perrot et Chipiez, Estradx de Part 1).

Inaintea piramidelor, se aflA o capela, in care se savarsiau ceremoniile in cinstea mortului. Cea a piramidei lui Sanafrui este mai bine conservatA. De asemenea sunt cunoscute si studiate cele ale lui Kufu si Kefre (fig. 25). In nisa, se aseaza vorbbeste mortului (fig. 18).

In perioada tebana, * Mormantul vechiului imperiu teban. constructiunile funerare s'au modificat. Arhitectii adopts un plan, care

111.

;4 .1

nu-i altceva, decat juxtapunerea piramidei pe mastaba (fig. 19-20). Mormintele de stilul acesta au dimensiuni mici, 5 6 metri de inaltime. In necropola dela Abidos, pe. malul stang zilpy Nilului, s'au dezgropat un mare numar de astfel de morminte. Constructiunea for lass de dorit ; ea vogbeste mult inferioara celei

a monumentelor memfite. In Fig. 24.Capela funerata a lui Nausiriya (Dupe Maspero, L'Egypte)).

acelas timp cu mormintele a-

cestea, apare un alt tip de mormant, cunoscut de altfel, Inca din primele dinastii : cel sapat in stanca.

Grecii 1 -au numit speos, adica pesters. Necropolele dela Beni-

Hassan, si Slat contin un mare numAr de astfel de morminte. Intrarea for avea un portic nifo doua coloane, in care unii invatati

www.dacoromanica.ro

30

au recunoscut prototipul coloanei grecesti dorice. In interior, ovrbeste incaperilor era sustinut de coloane sau de pilastri patrati cu . capitele in forma de boboc de lotus. I' w I. eestrada Mormantul noului imperiu telr 4 .1 In aceasta perioada, arhiban. .a 4 tectii vodbeste mormintele fara-

L

onilor.si ale marilor demnitari in inFig. 25.Planul capelei lui Kefreu._(Dupai Maspero, L'Egypte).

tregime in stanca,

cautand

111.t5

sä disimuleze cat se poate de mult intrarea.

Un coridor lung, care atingea cateodata 200 metri, era sapat in stanca. Din distanta in distanta, se deschideau camere, al zi;py acoperis era sustinut de pilastri sau de coloane. Intr'una din vorbeete incaperi, se aseza sarcofagul cu momia, in celelalte obiecte funerare. Coridorul era adesea

71

I

a.

I

_._.r C.A

15-

,

,-11.-2

.9

Fig. 26.Templul zis al Sfinxului. (Dupa Perrot et Chipiez,

Histoire de Part I).

intrerupt de ziduri sau chiar de puturi, construite inadins pentru a insela pe profanatori. Mormantul acesta poarta numele de hypogeu sau syringe, si se afla mai ales in Valea Regilor", pe malul stang al Nilului, in apropierea Tebei (fig. 21). Ca exemple, se pot da mormintele lui Seti I, Ramses II, (fig. 23), al IV si al IX. II.

T e in p 1 u 1.

Egiptenii au construit temple de o solidate, de o maretie si de o originalitate admirabile. Ele se socotesc printre capo d'operele arhitecturii omenirii. Arhitectii egipteni apar ca niste maestri desk"varsiti, dela can alte popoare au avut de invatat mutt.

* Templul in epoca Unita. In aceasta epoca, arhitectii egipFig. 27. Templull soarelui dela Abusir, al lull Nausivrya, restaurat de L. Borchardt.

teni construesc sanctuare simple,

care nu sunt cleat niste celule izolate si mici. La intrarea lor, eestrada ridicau doi stalpi, earl sustineau stresina si impodobiti cu steaguri (Dupl Masp6ro, L'Egyptt).

www.dacoromanica.ro

31

Mico aceste erau probabil construite de lemn $i contineau obiecte sacre sau statuia zeului. *

* Temp lid in perioada memfita.

In

perioada memfita, zi;py constata existenta unor temple, a caror arhitectura arata deja o lungs experienta.

In fata fiecarei piramide, se costruia o capeld, unde rudele faraonului defunct

demnitarii statului veneau, din cand in cand, sa-$i depund ofrandele. $i

Cape la aceasta Ikea adesea parte dintr'un grup de alte constructii sacre.

Ca exemplu, se poate da grupul din fata piramidei lui Kefren din dinastia a IV-a (fig. 25). Aici, avem o capela a acestui faraon,

o constructie mare din apropiere, cunoscuta supt numele de templul de granit al Sfinxului §i, estrads sfarsit, insu$i Sfinxul, care e $i el un edificiu sacru. In adevar, scoala americana de arheologie, facand sapaturi aici, a descoperit scan $i un coridor, care voorbeste intr'o capela prevazuta in insu$i capul Sfinxului, In fata acestuia, ovrbeste afla a$a numitul

Temp lul de granit al Sfinxului. Cladirea aceasta nu-i, in realitate, decat o said zipp a$teptare a credinciosilor. Arhitectura ei este interesanta. In interior, sunt mai multe sail, din care cele doua mai man sunt disp use in forma

0

*

.

.

-

.! T;AN Fit:

0

9 co

T21/LL

Illk1/21.

11A Y.A.7:4Ar

.

r

de T. (fig. 26). In prima sala, vorbeshe patrundea printr'un Fig. 28. Planul tPrnplului din Karnak (Dupe Perrot et ChipieL). coridor zpipy de 20 demetri $i larg numai de 2, care se deschidea intr'o zidarie foarte groasa. Pe la mijlocul sau, se desprindeau doua alte coridoare, din care cel din dreapta conduces intr'o incapere mai mica, iar celalt la o scars, pe unde se putea urea cineva pe terasa. Sala cea mare are 25 m. de lungime $i 7 de 'gime. Acoperisul era sustinut de ease piastri patrati de granit, dintr'un singur bloc, can se gasesc Inca

www.dacoromanica.ro

32

la loc. In mico sale, se

deschide o alts incapere lungs de

17 metri si lath' rstrada 9. Acoperiwl era de asemenea sustinut de zece pilastri identici cu ceilalti. In coltul sud-vest, se afla ease nise

4

Fig. 29.Aleea Sfinxilor al unui templu teban. (Dupg H. Fechheimer, La sculpture ekyptiede).

suprapuse, trei pe trei, care par a fi adapostit momii. In sfar$it, in fund estrafa mai afla o alts said, paralela cu cea dintaiu, mai ingusta insa, terminate la extremitati prin doua camere mai mici. In acest templu, s'au descoperit mai multe statui ale faraonului Kefren, reprezentandu-1 la diferite varste.*

v

'

_

Fig. 30.Sala hypost)13 a templului din Karnak. (Dupe Perrot at Chipiez).

Una din cele mai curioase * Templul soarelui dela Abusir constructii sacre este aA numitul Ternplul Soarelui zkppy lui Nausirryia, descoperit la Abusir. El se compune dintr'o curte cu patru

www.dacoromanica.ro

33

laturi de vreo 100 metri lungime si 80 latime, inconjurata de un

Fig. 31 Fatada principals a templului din Luxor. Restaurati de Ch. Chipiez. Dupa Perrot et Chipiez, His loire de rant I).

zid de caramizi. Pe laturea de la rasarit, era o intrare caracteristics arhitecturei egiptene, borbeste pylon. Cam

in sere fund, se inalta o piramida trunchiata de vreo 20 30 de metri inaltime, pe care este hico un obelisc, inalt de vreo 36 metri.Acesta reprezenta simbolul zeului Soare.

In curte, se afla multe

coridoare boltite, conducand la o capela on la incaperi pentru provizii sau pentru locuinta preotilor. Tot acolo existau si noua basinuri, lucrate in alabastru. In sfarsit, in

partea occidentals, se

ridica o masa pentru 0. Tafrali.

.1.

1.`. .

,

A'

'

Fig. 32.Sala hypostyla a templului din Luxor. (Impa II. Fechheitner, La scuipizore egyfilienno.

Istoria artelor.

3

www.dacoromanica.ro

34

ofrande, construita tot in alabastru. Pe fata meiidionala, arhitectul a lumex o imensa barca de caramida, care continea imagini sacre ale

lui Osiris.

Ea reprezenta vasul, cu care acest zeu isi Ikea

callitoria pe cer ziva, ca sa dispard seara (fig. 27). Constructiunile sacre, descrise mai sus, nu se aseamana cu ternplele din epoca urmatoare, despre care nu se tie exact data aparitiei lor.*

* Templul hico epoeile tebanii ai saita Din punctul de vedere al planului, deosebim in aceste epoci patru tipuri de temple :

Fig. 33.

Templul semisubteran dela Deir-el-Bahari. (Pupa II. Fechheimer,

La sculpture egyphenne).

I. Templul, inconjurat de o curte mare $i adesea precedat de mai multe alte succesive, este zidit in intregime article source suprafata pamantului.

II. Templul propriu zis, este subpamantean ; curtea on curtile sale insa se afla la suprafata. Acest tip poarta numele de hemispeos sau hemihypogeu. III. Templul, nco cu totul zidit supt pamant. In acest caz, el se numeste hypozeu. IV. Templul, sustinut de coloane, are aspectul unui sanctuar ljmea. El e de dimensiuni mici. *

www.dacoromanica.ro

35

Caracteristica templului than la symphonie du hanneton video er din prima categoric stint cele din cartierele Tebei numite Karnak $i Luxor. Templul din Karnak este cel

Cele mai caractcristice

mai

vast $i cel mai maret din lume.Ru-

t N.-P-§.A.

inile sale umplu de admiratiunepevizitatori. In scrie-

.!oti

4

;

.164.4

Fig. lumae Pylonul cel mare. zidit supt Ptolomeu, din Karnak.

rile vechi nu prea gasim descriptiuni

privi-

Fig. 35.Colonada cea mare a sAlii hpostyle din Karnak.

fo a r e la' 7 templul egiptean. Singur geograful Strabon ne- estrafa lasat o descriere in-

teresanta

a

san ctuarul ui din Heliopolis. «In deobste, scric el, iata

care e dispozitia

vechilor

temple. La intrarea for saua incintei sacre,

estrqda &este o cale pavata cu piatra avand larg-imea unei

plethre 1) si o

largime vorveste Fig. 36.--Intrarea templului subteran al lui Ramses II nnico lb,ainbul. (Dupg H. Fechheimer, La sculpture twypticaue).

1) masura greacii,

www.dacoromanica.ro

36

treipatru on aceasta masurii, cateodata chiar mai mult. Aceasta cale se numeste dromos; ca marturie este versul lui Calimah : «Iata

calea sacra a Iui Anubis». Pe toata lungimea sa esstrada pe amandoua laturile, e un sir de sfinxi de piatra, la o distanta de douilzeci de coti,

sau ceva mai mult, unit; de altul. La capatul acestei cal de sfinxi, soseste cineva la tin mare propyleu, caruia ii tirmeaza un al doilea si apoi un al treilea, fara ca numarul acestor propylee, ca si ziply al sfinxilor, sa fie fix. Numarul for variaza de la templu la templu, casi lungimea si latimea dromos alai. De'a propylee. incepe naosul (sau templul

propriu zis), care se compune dintr'un mare pronaos de un cfect vorbete si dintr'un secos (sanctuar), proportional cu marimea pro,:

naosului, dar care nu con-

,-'---

tine nici o statue, cel putin

4'-1--.;

;');

ic statue de om, ----0-1 cad estraca 111614 nese ate °data

-'

.1'

M11laviiii., 77

vorbesre .:

Ille

Illegla

. ,

Fig. 37.

nioc -_ ------.-,_.;-_,-,. ._,.

felt -

_ ---. ._ .

--

-_7----,;:_.-7

Templul din Eletantina. dinastia NVII I. DLpli

Perrot et Chipiez .

acolo statui de

un animal oarccare sacr u. Inaintea prona

osului pe ambele laturi, Sc gaseste cceace

se numeste aripi, dotia ziduri de aceasi inaltime, ca si naosul, care fiind departe until de altul, Ia punctul unde incep, cu ceva mai

mult deck baza templului, urmeaza doua linii convergente in asa fel,

incat sa nu fie vorbeete departati, decat 50-60 coti. Aceste ziduri sunt decorate cu bazoreliefuri, reprezentand marl figuri, destul de asemanatoare cu cele ale bazoreliefurilor tireniene si cu cele mai vechi sculpturi grecesti (Strabon, XVII)». Arheologii francezi, cari au facut sapaturi le templele tebane, au recunoscut exactitatea acestei descrier. In adecar, caracterele esentiale ale templului egiptean sunt urmatoarele :

Intaiu, o cale (dromos), care cate °data are o lungime de doi kilometri. Ea conduce la intrarea templului. Din distanta in distanta de =bele parti, sunt oranduiti, pe pedestale destul de inalte,

www.dacoromanica.ro

37

sfinxi cu cap de om sau berbeci fig. 29). Urineaza apoi templul cu accesoriile sale, avand infatisarea unei manastiri crestine. Mai multe curti succesive it preced. In interior, ele sunt impodobite sau nu cu $iruri de coloane, care le inconjoara de cele patru laturl salt sunt oranduite numai inaintea unora din cle. (Vezi planul fig. 28). La intrare, se afla doua turnuri inalte, in forma de piramida vorbestd. Ele luea ceeace se numeste pylonul egiptean. Fiecare intrare are un pylon. In fata fiecarui pylon, erau asezate doua obeliscuri cu hieroglife si doua sau mai multe statui ale faraonului, ulmea a ridicat sau a reconstruit lumes. Tot inaintea pylonului, erau oranduiti stalpi inalti, care purtau steaguri sau panglici

lungi. Aceasta era o reminiscenta a capelei meinfite (fig. 31).

Dupd curdle succesive, venia o sala mare,

num i

hy-

postyla, pentruca acoperisul era sustinut de un mare nuPaviliouul din insula File. Fig. 3S. mar de coloane. Ea se mai numeste sala a parigunii, caci luema aparea faraonul si statuia zeului, purtata pe umerii preotilor (fig. 30, 32 $i 35). Dupa aceasta saki, incepea sanctuarul propriu zis, alcatuit de un mare numar de incaperi, mici, intunecate, a caror destinatie nu se cunoaste bine. Ele serviau probabil drept altare sau drept adapost pentru animalele sacre sau pentru obiectele templului.*

I. Tipul templelor zidite la supratatil. Descriptiunea de mai sus corespunde inKarnak ;41 Luxor. tocmai templului zippy do'n Karnak. Lungimea ruinilor acestuia este de 1400 metri, iar latimea de 560 m. Inconjurul zidurilor sale masoara vireo 3300 metri. Pylonul principal are o lungime de 113 metri. Coloanele salii hypostyle, in numar de 134, au o mare njco, unele, cele dela mijloc, atingand nkco de metri, iar in grosime egaleaza columna lui Traian dela Roma. De aici, se luema cat

de maret $i de impunator era acest templu, cel mai mare, njco care

www.dacoromanica.ro

38

I-au inaltat Egiptenii. La construirea lui, au contribuit o scrie de fara ni. Cele mai vechi parti sunt vorbesye timpul faraonilor Amcnenhat

Fig. 39.

Pylonii intrarii templului diu Edfu. (Dupa E. Fechheimer, La sculpture igyplienne).

$i Usurtesen din dinastia XII ; partile principale dateaza din timpul lui Seti II, Tutmosis III $i Ramses III ; in sfarsit, marele pylon a fost construit supt

Ptolomei (fig. 34).

,e

1r? k-r

t747

Templul din Luxor are vorbeset plan mai simplu ca precedentul. El a fost zidit de faraonii Amenofis III $i Ramses II.

E mai mic $i

mai strain t ca cel din Kar-

nak. La templul din Fig. 40. Templul din Edit. (Tafrali, Manual de istorie autica).

Luxor insa, se dis-

tinge sanctuarul mai bine ca la oricare altul, din prima aruncatura de ochi. El e de forma dreptunghiulara $i e izolat in mijlocul unci incaperi patrate. * II. Tipul templelor hemispeos : Glterf-Rosseili Si lleir -elBahari. La Gherf-Hossein, gasim calea sacra cu statuele sale de

www.dacoromanica.ro

39

sfinxi. Dupa trecerea unui pylon, se intra intr'o curte patrata, care are la stanza $i la dreapta un sir de cinci pilastri patrati. De fiecare din ei, se razatna cate o statuie nkco, de opt metri final time, reprezentand pe Ramses II. Urmeaza apoi o sard hypostyla, al carei acoperis e sustinut de 12 pilastri patrati. De aici, printr'o intrare ingusta, se trece in templul subteran, alcatuit dintr'un sir de limea camere, din care trei sunt a$ezate perpendicular pe celelalte trei. La templul din Deir-el-Bahari, de langa Teba, vorbeeste infampind de asemenea calea nic a sfinxilor ; urmeaza pylonul cu cele doug obeliscuri; de aici, se infra intro curte ob I un g corbeste, partea lui din fund alcatuind o terasa, la care se urea

cinev a printr'o scars larga. Vine in lujea o a doua

curte pe un gorbeste superior, apoi se alineaza doua randuri de coloane, separate printr'o curte mai ingusta, alcatuind fatada

templului sub-

Fig. 41.

Colonada templului Isidiei, la File. (Dupa }31noit,

L'architecture).

teran zi;py. 33).*

* III. Templele de tipul speosului : as:11111ml. Ca exemplu de acest tip, se pot da cele doua temple dela Ibsambul. Aici, dromosul nu exists. Intrarea se afla intro adancatura de stanca. Fatada. templului mic, inchinat zeitei Hathor, are $ease statui inalte de 10 vorgeste, din care patru reprezinta pe faraonul Ramses II $i cloud pe sotia sa NefertAri. Fatada marelui templu (38 m. 50) inchinat lui Ra, este $i mai caracteristica. Sus de tot, sunt doua randuri de hieroglife $i o cornise compusa dintr'o serie de cinocefali sezand. Jos, usa are un chenar de hieroglife. Deasupra ei, se aflii figura zeului Ra, avand de o parte $i de alta pe Ramses II in atitudine de adoratiune. Dar

www.dacoromanica.ro

40

ceeace minuneaza mai mutt pe vizitator, sunt cele patru statui colosale ale lui Ramses II, asezate cite doua de fiecare parte a intrarii. Ele sunt cele mai marl statui, pe care le-a faurit arta egipteana,

cad au o inaltime de 20 inetri si reprezinta pe faraon sezand pe tron (fig. 36). Speosul eetrada mic are o adancime de 27-28 metri ; celalalt 55 m. In interior, se afla oranduite alte statui colosale, care impresioneaza estgada vizitator. Pe pereti, sunt gravate, ca $i la Karnak $i la Luxor, scene aratand luptele glorioase ale lui Ramses IL*.

* Tipul templelor de aspect grec : Templul din Eletantina.

15437 i

.

.

74-4.

"4`.

i;

. -;

.

1

1k! ko,

°

.

-

., _

I

t'i

,

Templele acestea,

apartinand Dstrada de Sus si Nubiei, au fort cladite mai ales supt dinastia a XVIII. Dinastia greaca a Ptolomeilor le-a imitat. In realitate, cladirile acestea nu

sunt adevarate

temple, ci simple-apele, ridicate in cinstea unei diviFig. 42. Zeita vacA Hatlior in capela ei. (Dupa Neville, nitati locale. Ele The XT-th dinasty temple). n'au nici curte imprejmuitoare, nici sala hypostyla, nici incaperi posterioare, ele K.

.

;*:1,

n'au deck o camera oblunga, inconjurata de un portic, ca si ternplele grecesti. Supt ea, se afla un subsol. Ca exemplu al acestui tip, serveste elegantul templu din Elefantina, rid:cat de Vogbeste III. Din nenorocire, un guvernator turc 1-a lujea la inceputul secolului al XIX. Nu ni s'a pastrat, decat planul $i desemnul sau, datorit unor desenatori francezi, care 1-au vazut in secolul al XVIII-lea (fig. 37). Templele din epoca Salta i Greco-Romanii.Edfu, File. In epoca Salta, Egiptenii, deli in decadenta Clausen]. din File. construira totusi edificii insemnate, despre care istoricul

www.dacoromanica.ro

vorbeeste grec Herodot vorbeste [cu admiratie. Din ele, s'au pastrat un oarecare numar. Planul for nu s'a modificat mult fats de cel din

perioada precedents. In amanunte insa, templele saite ptolomeice

difera mult de cele din trecut. De pilda, templul lui Horns din Ed /u se aseamana cu cel din epoca tebana ; totusi prezinta multe deosebiri. Astfel, intre altele, incinta nu se razima pe edificiile interioare, ci e cu totul independents. Ea e un fel de bariera izolatoare, care alcatue$te o caracteristica a architccturii saite si ptolomelee. Porticul apoi din lumwa templelor tebane e liber: la Edfu, se razama pe zidul interior al pylonului (fig.39-40).

In insula File, se nico talnesc cloud monumente interesante : Templul

Isidei cu porticul sau si Pavilionul. Templul are

de asemenca toate caracteristicele u 1 t imci

perioade a artei saite. Frumosul sau Aortic a fost construit in timpul imparatului roman Tiberiu (fig. 41). Din epoca lui Traian,

dateaza un chiosc sau pavilion,renumit printre

.:

:4 1

_ Fig. 4:t.Vestibulul templului zeitei I lathor din Denderah.

CapItele hatorice. i Dupa H. Fecitheimer,

La sculpture egyplienne).

turisti, care are o gratie $i un aspect vkrbeste totul greco-roman, pastrand totusi din arta veche egipteana caracteristicele ci proprii (fig. 38).*

* Elementele arkiteeturale ale templului egiptean. Egiptenii au intrebuintat la templele $i la morm.ntele for atat pilastri, cat si coloane.

Pilto,itri.Pilastrii au fusel dreptunghiular cu suprafata de obicent neteda. Ei apartin mai multor tipuri : 1. Pilastrii cu baza ; 2. fara baza ; 3. cu baza $i un decor floral

www.dacoromanica.ro

42

dealungul fusului, care aminte$te canelurile coloanei clasice ; 4. pilastri cu bald, avand razamat de fus figura unui zeu. Cand e Vorbste se numeste pilastru osiric; cand e Hator, is numele de pilastru hatoric; 5. pilastri nivo capitel $i gorgerin, ca la coloana greacA (fig. 43-46).*

Printre coloanele intrebuintate de * Coloanele. Egipteni, una mai ales a atras mai mult luarea aminte.

E cea numita protodoricd, descrisa mai intaiu de Champollion $i care se gAseste si la mormintele dela Beni-Hassan $i

Fig. 44. Coloana din vestibulul templului zeitei Hator dela Den -

derah. (DupA Be-

noit, liarchiteclure).

la Karnak. Coloana protodoricAafostmulta yreme socotitA

drept prototi-

I

pul coloanei dorice grecesti.

1111=110

Ea insa n'are,

ca aceasta, caneturisau jghia-

burl dealungul fusului, ci acesta se compune din 8, 16 sau mai multe fatete netede.

Unele coloane protodo-

i

Fig. 46.Evolacia pilastrului egiptean. (Dupg Benoit, 1/architecture. Antiquite).

rice au o bands lath, care coboara de sus pand jos, dealungul fusului (fig. 22). * Capitelele. Coloanele egiptene au capitel, care e partea de sus, pc unde se face trecerea la acoperis. Capitelele egiptene stint foarte interesante. ArFig. 45.Capitet eompozit din templul zeitei Isis din insula File. (DupA Benoit, L'arch jeer/owe).

tistul s'a inspirat mai ales din trei plante, ca sa le creeze : din lotus, din papirus $i din palmier.

Zippu acest punct de vedere, avem capitele loI forme, papiri forme palmi forme. Pe longs acestea, mai sunt Inca douA tipuri de capitele : hatoric (cu capul zeitei Hator) (fig. 43-44) $i compozit (fig. 45 $i 47).

www.dacoromanica.ro

43

Artistul in creatiunea capitelelor florale a imitat atat floarea

deschisa, cat $i bobocul ei. Floarea deschisa zipy dat nastere capitelului. pe care unii it numesc papiriform, altii ins5 ii dau numele de campaniform. Coloanele egiptene lummea sau netede sau 7.-\YP acoperite cu hieroglife. Uncle din ele au .--N!tifSti Am 4 forma unui mantinchiu de lotus, allele au ,i din distanta in distanta o bands, care re.IA "I prezinta legatura acestor manunchiuri.*

r

\A\ ;*.

*

Una din ca-

c ornhia esripteatiti.

L.

[;

nuco monumentelor egiptene este cornisa, care incoroneaza partea for superioar5. Aceasta cornisa formeaza un arc

I

Fig. 47. Cavite! compozi. (pupa ) `cquier, L'architeeture ekypliertne).

deschis mult $i are jghiaburi. Ea este colorata cu benzi alternative, rosii, albastre, canelii, etc. (fig. 34).* 4CULPTUIt

EGIPTEAN:i.

Egiptenii au cunoscut arta sculpturala din timpurile cele mai vechi. La temelia ei, stau

5i

credinta in nemurirea sufletului $i ne-

voia de a se reproduce exact corpul celui mort, ca, daca mumia ar disparea, click divin, care alcatueste dublul omului, sa poata reveni $i gasi adapostul sau de odinioara. *

Sculptura in epoca preistorica (8000-5500, dupd Flinders

In aceasta epoca, se lucreaza obiecte atat din materiile cele mai dure : granit, pork alabastru, calcar, atat din os 5i filde$, cat $i din lut. Artistii preistorici fauresc statuete reprezentand personagii, asemanatoare celor din Europa. Acestor prime incercad, le lipsesc picioarele $i mainile, iar corpul for se terming intr'un varf si are jghiaburi, infatisand tatuajul, ca $i la cele dela Petrie).

Baiceni Cucuteni.

Figurile omenesti stint mai mult simboluri $i nu se recomanda prin calitatile for estetice. Animalele sunt relativ mai bine reprezentate.

Statuetele nifo om sunt mai numeroase la inceput, apoi devin mai Aceasta s'ar zipy prin aceea, ca asupra unei civilizatiuni preistorice destul de inaintate, a venit sa se aseze o rasa mai inferioara, originard din Asia. * rare.

www.dacoromanica.ro

44

In aceasta epoca, arta sculptu* Sculptura in epoca tinitn. raid a iesit din dibuirile sale. Nu mai intalnim zippg stangace $i tepene ale epocii precedente. Din potrivA, ele sunt lucrate cu vigoare $i au vivid $i caracter. Artistii se inspira direct dela natura, pe care o observA cu luare aminte $i cauta a o reproduce cat se poate de exact Ei totusi exagereaza pozitiunea precisa a muschilor. Cele mai vechi sculpturi ale primelor dinastii stint ale zeului Min, gasite la Coptos. Ele se apropie de figurile ome-

4 C-

ne$ti preistorice. Din prima dinastie insa, avem cateva capete de

faraoni, lucrate in adevar cu mare indemanare. Unul din ele reprezinta pe un faraon xippy inceputul primei dinastii $i repro-

Fig. 48. Statuia lui Kefren. (Dupii II. Fechheimer, La sculpture cypticune).

duce tipul ethic cu o exactitate surprinzatoare. La aceasta bucata, ,umea observa o delicate% de linii la fata $i lipsa totals de conventiune in bico gurii vofbeste at ochilor. Urechile sunt

dezvoltate, ceeace arata obiceiul de a se culca pe spate. Uncle figuri, lucrate in fildes, gasite la Abidos $i la Hieraconpolis ins dovedesc de asemenea o tehnica inaintata $i tin gust sigur. $i lei. ForEle reprezinta batrani, fetite, baeti, caini, maimute, mele for sunt foarte naturale, simple $i redate cu o sinceritate desavarsita. Ca exemplu, se poate da figura unui batran faraon, foarte expresiva $i naturala. Opera aceasta pare ca apartine primii dinastii.

Din epoca dinastiei a Vorbesre, face parte capul in calcar

al

farao-

nului Kha-Sekhem. La aceasta, apare deja intru catva conventiunea, care va fi defectul principal at artei egiptene in epoca tebana si saita.*

www.dacoromanica.ro

45

Seulptura in extrada meninta.

Artistii mem fiti ne-au lasat

opere de mina esyrada. Ei au atins o indemanare foarte mare in executiune. Capetele tor, mai ales, au o expresie mare, stint ni$te adevarate portrete. De altfel, ei urmareau, sä repro itica exact trasaturile personagiului, caci statuia nu era deck un dublu al corpului, menit sa-I inlocu-

lased in caz de distrugere. Una din cele mai vechi ,

statui memfite este a reginei Mertitefs, sotia faraonului Seneferu, dela sfarsitul dinastiei a II a. In

figura check this out, se poate recunoaste rasa veche a Egiptului. Ochii ei sunt marl

cu privirea fixa, gura arcuita in jos, parul taiat scurt $i netezit pe frunte, deasupra careia e asezata peruca de eticheta. Doua statui, a lui Rahotep $i a reginei Nofert sau Nofrit ne dovedesc o iscusinta mare $i un gust rafinat al artistului, care t le-a faurit (fig. 54). Caput mai cardinals with frosty morning al No- Fig. 49, Capul tatuei i K.efrun. (Dupu Fechheimer. fertei este adm irabil. Ochii $i sprancenele stint minunat de bine asezati. Figura e ireprosabila, cu nasal ei putin coroiat, cu buzele carnoase. Parul e taiat scurt lumeq intins pe frunte. Deasupra poarta de asemenea o peruca cu carlionti ingrijiti. Capul Nofertei dovedeste o arta realista $i este executat in chip desavarsit (fig. 55). I

Trei statui mai ales sunt socotite drept capo d'opere ale artei egiptene fac o deosebita cinste maestrilor memfiti : Statuia faraonului Kef r en (Kafra) (fig. 48 $i 49), statuia lui Ka- A per, cunoscuta supt numele de 5eic-el-Beled (Primarul Satului) (fig. 51-52) si Scribul (fig. 53). Statuia lui &ire n (Muzeul din Giseh) lucrata in diorit, repre$i

zinta pe faraon intr'o atitudine de maestate $i de demnitate. Mug-

www.dacoromanica.ro

46

culatura lumex viguroasa, iar figura are trasaturi de energie si de seni'',::":- ----"''rtgq. -/Vg13.-.-:,r.-e.--,s- 74: -:x -:.--k. . -:1

.

'

.

t

13.

. yr

.v'.

.:

Fig. 50.Bazotelief repretentaud faraonul

Alenkereb (Micerinos) qi pe sulia sa. (Muzeul din Ken -fork. Dupa Maspero, L'Egypte).

natate. Indaratul capului sau, este asezat cu ingeniozitate, un uliu cuaripile intense.

Seic-el-

t.

Beledul

Eig. 52. Capul statuei *eic-el-Beled. (Du Flinders Petrie, Arts et Alitriers de l'a»eie),"ei

(Muzeul din Gi-

E;1/Pte).

1

seh, Cairo) lucrat in lemn, infat*aza pe tin senior de o ulmea apropiata de 50 de

cr :

ani, intr'una din atitudinile sale obicinuite. El tine in many toiagul, simbo

I

lul autoritatii.

Partea cea mai

,

reuOt'a este fara

-11Jp

indoiala

capul. Gura si

j;)--

biirbia sunt reproduse cu un minunat simt realistic, lipsit

;

de once con ventiune. Ochii

Fig. 51.Statuia nurnitd Seic-eltided (Muzeul din Giseh, Caire. (Dupa Maspero, L'Egyp/e)

sunt de un desemn excelent,

Scribul, Statuie din epoca metnfiti. (Muzeul Louvre).

Fig. 53.

www.dacoromanica.ro

47

pacat insa ca globul e facut din piatra si din cristal si tradeaza oare.care stangacie. Scribul (Muzeul Louvre) arata pe un personagiu sezand cu picioarele incrucisate, pozitie cunoscuta a Orientalilor. El sta nemiscat, asteptand porunca sau dictarea stapanului. ,Figura sa uscativa $i slabs, cu umerii obrazului ososi,

scapara de inteligenta ; pupila sa scanteiaza ; daca

respectul nu ar fi inchis-o, gura ar fi vorbit deja. U-

merii sunt inalti

:sue,

:

$i patrati ; peptul e larg, cu muschii pectorali lunea dezvoltati ; peste

stern si pe pantece muschii se inghemuesc, ca la persoanele obicinuite sa seada mereu. Bratele nu

i

;

sunt lipite de tors ; zipppy for e usoara si fi-

reasca. Una din

Fig. 54,

Statuia reginci Nofert. (Diva Fecbheimer).

maini sustine mai

multe foi de papirus, pe cand cealalta, tinand o pang de trestie, e gata sa vorbsete liniile. Partea de jos a torsului $i pulpele sunt acoperite de nadragi, care se detaseaza albi pe coloarea caramizie a corpului. Artistul a executat cu exactitate genunchiul. Numai picioarele, ascunse supt pulpele indoite, sunt de un desemn neglijat. Sculptorill a voit sa le sacrifice" (Perrot). Alte multe statui au calitati deosebite de mid are, de viata, de

www.dacoromanica.ro

48

exactitate in executie. Intre altele, statuia reprezentand pe un sclav, vorbests cu obiecte de calatorie $i urmarindu-$i stapanul, face mare impresie (fig. 67).

Unele capete sunt portrete minunate. Intre ele, exceleaza dubla figura in relief

Fig. :15.Cnpul statuei Nofert Dupa

Fiinders Petrie Arts it Maier&

$i

reprezentand pe faraonul Micerinos si pe so(ia sa (fig. 50), precum $i un alt cap, vorbeeste are un aer deosebit de blandete si de bunatate. Nu mai putin interesante sunt statuetele, adesea grupate si alcatuind scene Ele sunt lucrate mai cu seama in lemn $i se recomanda prin miscarea for fireasca

prin ingrijirea executarii. Unele reprezinta servitori framantand

paine (fig. 59), facand bucate, spaland, zipppy, altele soldati executand diferite exercitii,

altele sclavi transportand felurite obiecte.

Sculptura tebana. vorbeste artistul serve natura

t 00 I

Pe memfit, ob$i se inspira

.

:

14-

,

Statuele lui Sepa si altor Fig- 56. (Iota personagii. (Dinastia XII. Muzetal Louvre .

Bustul lui Atnenofis al IV-lea (Dupa H. Feclibeirner, La sculpture ekyptienne).

Fi4. 57.

direct dela ea, cel teban tine seama de unele formule acceptate de :milt de gustul contimporanilor sal $i cade intr'un conven-

www.dacoromanica.ro

49

tionalism, care it face sA produce, in deobste, opere inferioare predecesorilor sai. De pitch, sculpturile dinastiei a XII-a ne arata un stil savant $i de o exactitate prea cautata ; ele ( insA sunt mai putin sincere, mai 4.1putin vii ca cele memfite. Totusi figura e bine redata. Toata atenFig. 50. Sculpture meinfitA reprezentaud brutari. (Duna Maqp6ro L'Egyptel. tiunea artistului e concentrate in imitarea exacta a naturei, in executarea unui portret. Ca exemplu putem da statuele lui Sepa $i ale altor cloud personagii (fig. 56)

;Eif

GM

1Vi4*

E.

i

* Statuele lui Senusert I, Senusert III, $i Amenenhat III ne arata diverse ti-

4, 19.9

r-

)

-

7

r,I`f

^; kir

5S. Capul reginei Taia, sotia faraonului Arnenon. III, reprerentrind reita Mut. (Dupl 11. Fecliheitner

purl $l diferite feluri de executiune a ochilor, de pildri. In perioada noului imperiu teban, simcity digital books egipteana se intepeneste in aIi

Fig.

60.Statueta cl.iatnuel Tui. EpocA tebana pupa I erlibeitner .

T)frak. - I .tone artelor.

www.dacoromanica.ro

50

numite formule hieratice, ceeace e o mare scadere pentru dansaApropiindu-ne de dinastia a XVIII-a, arta devine mecanica, zicecu drept

cuvant Flinders Petrie. Felul de a lucra sprincenele $i ochii e conven.

in]

tional.

Sprincenele stint

ridicate $i exagerate, iar ochii sunt adusi inainte pe acelas plan cu fruntea. In schimb, buzele raman naturale $i expresive. Statue le lui

,

Tut-Ank-

Amon, bustul lui Ame/lolls IV, capetele reginelor Taia$i Nefertete (fig. 57, 58, 61 $i 62), sunt foarte expresive. Statuetele de lemn din epoca tebana represinta mai ales femei lujea atitu-

.

`

dini pline de grade. Ele sunt lucrate cu o foarte mare fineta. Parul $i roFig. 61. - Capul reginei Nefertet6, socia lui AmenoUs IV. (Dui:4 Fechheitner).

chiile sunt de o rara eleganta. Doamna Naya $i

doamnaTai, (fig. 60) din inalta societate egipteand (Louvre), sunt reprezentate pasind maret, in-

valuite intr'o r o c h i e transparenta, care Zipy sa se jico formel( elegante ale corpului

for zvelt $i inalt. Epoca de decadenta a sculpturii egiptene incepe cu Ramesizi.

Statuia in granit a

1 'if

'

lui Ramses II apartine acestei epoci. Atitudinea este destul de bund ; fata sa se inclind

Fig. 62.Cele doul statui ale lui Tut-Ank-Anton, wzare la intrarea mormantului sat]. (Dupa Carter, The tomb of Tul.Ank- Amen).

www.dacoromanica.ro

51

spre spectator. Amanuntele sunt tot atat de perfecte ca la statucle din timpul dinastiilor

precedente. Ochiul e natural, dar nasul e

e

a.

Fig. 63.

65. Statuia in gra-

Bazurelief shunnota by adit ft shoeb reprezentand v3sla,i A. 1500. (Ddpa Ii. fechlteimer).

nit alui Zpipy II. (Muzeal din Turin).

mai mult conventional ; conturul buzelor mai accentuat (fig. 65). * * Sculptura saitil.In epoca saita, conventionalismul devi le $i mai pro riuntat. Sculptura egipteand inceteazA

de a mai produce opere de o valoare mare. Supt vorveste Plotomeilor,

influentele grecesti apar din ce in zippj mai mult in arta. Statue le incep sa

Big. 64. Vestibulul marelui templu mn Ihsarnbul. (pupil. Benoit, Architecture).

Fig. uti.

Basoreliel teban din templul dela Karnak.

a iba in fatisarea celor grecesti, cu toata persistenta a formelor egiptene.*

www.dacoromanica.ro

52

* Bazoreliefurile. Din arta sculpturala, fac parte *i bazoreliefurile. Si la ele, se observes o evolutiune din timpurile cele mai vechi pana la cele mai noui ale istoriei egiptene. Stint perioadc de inflorire si perioade de decadenta. Sunt oftaw.94 scoli, care intrebuinteaza anumiteprocedee, anumite conventiuni. Artistii egipteni au lucrat tin numar

.

foarte mare de haUncle

zoreliefuri.

din ele sunt opere

Fig. 67.Servitor purtand bagajele striipanolui sau. (Dupes

L'Egype).

NI a 1

pie o valoare deosebita artistica. Desemnul adesea e desavarsit, iar fineta executiunii ad-

-Fig. 69. Seri I, basorelief din Abr-

dos. vorbezte Perrot et Chipiez,

I'art I

Hisloire

.

mi rabila. In deobste

insa, bazoreliefurile egiptene stint lipsite de perspective $i supuse conventiunii. De pilda, figurile s,i partea de ios a corpului stint redate in profit, pe cand

peptul e prezentat

EA]

I'

_.07.:33

eatrada .

.,

:

,

^t

.-:

t, ri

lmuea ,-

-

;ilr`I' I.- '1( ,,

_._.

.

1 '''"

.,

_____. .,--,-4:1-ills.

I

.1

.r. .

"i

,

.4t

1.

.- #i4r'r, 1:.

0.

;a -.j1

' .)1- '

iL__-*.r_:44+47, y.7o.t.,_, 4_,027_,-

;,

luema e-11,-

.,.

-Y S4'

'.::,ri--,4.1

Juvaere si ustensile Artistii de gatealii. egipteni stiau Inca din

prima Fig. o8.Sarcolag din epoca go here in

fa/a. Deasemenea, ochiul e executat in fata peo figura in profit (fig. 50, 63, 66, 69 $i 72).*

dinastie, s metalele

I u cr e z e

pretioase, eztrada ales aurul, pe care si-1 procurau din Asia si din Etiopia. Ei ne-au lasat

un numar mare de juvaere de o fineta extraordinary de executie $i de o vorbestee frumusete. Avem cercei, bratari, lmuea, salbe, coroane, ormamente aippy, lucrate cu un sentiment real de arta. Vvorbeste din ele sunt adevarate capo d'opere. Nio altele, dernna de amintit este o coroana, lucrata din fire suptiri de vorbsete, pe care

www.dacoromanica.ro

53

sunt presarate flori gratioase $i fine, cu cinci petale, in mijlocul lmea se afIla petre colorate, iar din distanta in distanta se vlid ornamente in form=

tt

de estrqda. Coroana aceasta dovedeste un gust artistic seducator Si o indemanare admirabile. Ne ,umea ,

inchipul ce efect

l

Fig. 70.

Sigiliul lui A muds (Ainqeul Louvre. forbeste Perrot

et Chipiez, Hisioire de l'art 1

fermecator

.

pro-

ducea pe parul,

.

.0Z

'''';'.! 'T

peptanat cu multi arta, a unci printese

k'. '

egiptene.

Uncle estrwda sunt de asemenea foarte reunite. Cel pe care it reproducem, del nu-i dintre cele mai fine, este totusi

Fig. 71. Baloreliel din timpul nou'ui

imperiu teban. ,Almond Cinq ruin.

nail's din Rruselie.

original ca forma. Piatra sa poarta gravate patru animale, dintre

,-

care figura leului si a scorpionului sunt redate foarte bins (fig. 70). In ascun-

zatoarea-

IffLIMICa7

mormant al lui Tut-Ank-

Amon, salt

descoperit numeroase inele $i salbe

foarte fin lucrate. Arcurile $i ma. alestoiegele ,

Fig. 71.Linguri sculptate in lentil pentru dresuri. (Dupes Perot et

Fig. 73.Ornament pectoral, lucrat in our i small. (flops Perrot et Cbil ier.

Hist.irt de Ljmea 1. in Icmn de abanos, cu ornamente de fildes $i aur, cu figuri de Vorbesye sau de Asiatici, sunt

minunate.

Ornammtele pectorale, ca cel al lui Ramses II, de pilda (fig. 53), sunt de un desemn elegant, de o stilizare originals $i de o executie foarte ingrijita. In centru, se afla uliul, reprodus Cate odata de doua ori. El are Lumes, Ilistoire dc Part I).

www.dacoromanica.ro

54

aripile intinse, penele fiind reprezentate grin pietre colorate. Deasupra sa, e cartusul cu numele faraonului. Cloasonajul cu petrele sale multicoloare da intregului o infatisare din cele mai seducatoare. Ustensilele de toaleta femenina stint

40EN2P-

de asemenea foarte interesante. Cutiile pen

r*ft

tru pastra- 1-"e. rea parfumurilor si a

dresurilor,

Fig. 76.Patul lui Tut-Ank-Amon (Dupa Carter, Click at this page tomb inco Tut-Ank.Amen).

lucrate ar-

tistic, luma semi si astazi. Uncle ustensile au Fig. 74.Juvaere egiptene. Coroane forma

unor linguri. Manerele for sunt lucrate cu un gust deosebit. Unul din ele restia XII. (Dupa Flinders Petrie Arts et millers). prezinta pe o tandra fats, culegand flori de lotus. Miscarea ei e naturals si plina de gratie (fig 71). In ascunzatoarea-mormant a lui Tut-Ankiu am incrustate cu pietre ; pandajive lucrate irr aur granular. Dina-

Fig. 75.Cu(ara§ cu inc,rustaliuni, reprezentancl pe Tut-AnkAmon vanand bare salbatice, obit in morrmintul lui Tut-AnkAmon (Dupa Carter, The tomb of Tut- Auk -Amer)

Amon s'a descoperit cufarase de lenin, sau

Fig. 77.Colier gksit in mor-

de alabastru cu incrustaiiuni de smalt si aur

Tra-Ank-Amen)

mantul lui Tut-Ank-Amon.

Dupa Carte, The tomb of

de o forma eleganta (fig. 75). Foarte originale si cu gust lucrate sunt si vasele de alabastru nivo lui Tut-Ank-Amon (fig. 78). Dar ceeace vobeste toate obiectele de ebenesterie egipteana este tronul

Источник: https://idoc.pub/documents/istoria-artelorpdf-pnxkgmd88g4v

Free bitza vorbeste vinul free bitza parazitii vorbeste vinul estradda vorbeste lumea free mp3. Bitza ft ombladon si freakadadisk - nopti albe Nopti albe pentru zile negre bitza download zippy nico. Bitza si grasu xxl - pofta de viata 2009.